INTRODUCERE

Tehnologiile informa?iei ?i comunica?iilor (TIC) continu? s? fie motorul principal al moderniz?rii economice ?i sociale. În prezent, întreprinderile din UE aloc? în favoarea TIC 20% din investi?ii, iar acest sector reprezint? 26% din totalul cheltuielilor de cercetare. În plus, 60% din serviciile publice de baz? sunt, în acest moment, integral disponibile online ?i peste jum?tate din cet??enii UE folosesc internetul în mod regulat[1].

i2010 urm?re?te 1) stabilirea unui spa?iu informa?ional european, ?i anume a unei veritabile pie?e unice pentru economia digital? pentru a putea exploata la maximum economiile de scar? pe care le permite o pia?? european? de 500 de milioane de consumatori; 2) consolidarea inov?rii ?i a investi?iilor în activit??ile de cercetare din sectorul TIC, acestea din urm? fiind motorul principal al economiei; ?i 3) promovarea integr?rii, a serviciilor publice ?i a calit??ii vie?ii, adic? extinderea valorilor europene privind integrarea ?i calitatea vie?ii în cadrul societ??ii informa?ionale. |

Ini?iativa i2010[2], lansat? la 1 iunie 2005, a reprezentat primul cadru politic coerent destinat erei convergen?ei serviciilor de telecomunica?ii ?i mass-media. În ultimii trei ani s-au înregistrat progrese importante. Câteva exemple sunt suficiente pentru a ilustra amploarea realiz?rilor: s-a definit un nou cadru de reglementare pentru serviciile mass-media audiovizuale; s-au lansat propuneri de reform? în domeniul reglement?rii comunica?iilor electronice[3]; regulamentul de stabilire a unei pie?e unice pentru utilizarea transna?ional? a telefoniei mobile a intrat în vigoare; în prezent, se dezbat ini?iative menite s? stimuleze con?inutul online în Europa[4]; s-au pus în aplicare noi ini?iative importante de finan?are a C&D ?i inov?rii (cel de-al ?aptelea Program-cadru pentru cercetare ?i Programul de sprijin pentru politica TIC din cadrul Programului pentru competitivitate ?i inovare - PCI); de curând s-au lansat parteneriate public-privat inovatoare (Ini?iativele tehnologice comune); iar noile ini?iative privind e-Incluziunea sunt în curs de realizare[5].

În prezent, Europa se situeaz? printre liderii mondiali în ceea ce prive?te dezvoltarea economiei digitale. Pia?a european? a serviciilor de band? larg?, cu 90 de milioane de linii, are mai mul?i abona?i decât orice alt? regiune economic?, iar jum?tate din cet??enii europeni utilizeaz? internetul în mod regulat. Unele state membre se afl? pe primele locuri la nivel mondial în ceea ce prive?te p?trunderea pe pia?? a serviciilor de band? larg?, nivelul de penetrare a telefoniei mobile ?i traficul de date. Exist? îns? decalaje semnificative între statele membre, iar Europa investe?te prea pu?in în compara?ie cu alte regiuni industrializate, precum ?i fa?? de concuren?a din ce în ce mai mare pe care o reprezint? China ?i India. De aceea este nevoie mai mult decât oricând de cadrul politic pe care îl furnizeaz? ini?iativa i2010. Dar oare este nevoie de o adaptare a cadrului ini?iativei i2010 la jum?tatea drumului pe care îl are de parcurs?

I2010 LA JUM?TATE DE DRUM

Actuala evaluare a strategiei de la Lisabona[6] arat? c? reformele structurale încep s? aib? rezultate, îns? peisajul economic este fragmentat. Aceast? perspectiv? de ansamblu este valabil? ?i pentru societatea informa?ional?. În timp ce raportul strategic din 2007 privind strategia de la Lisabona confirm? importan?a pe care o au TIC în reforma structural?, iar jum?tate dintre statele membre ?i-au consolidat politicile privind C&D ?i TIC, multe zone din UE sunt înc? în urm? în ceea ce prive?te adoptarea TIC.

În 2007, Comisia a analizat abordarea ini?iativei i2010 prin prisma priorit??ilor actuale privind cre?terea ?i ocuparea for?ei de munc?. Importan?a TIC a fost subliniat? în cadrul evalu?rii strategiei de la Lisabona, al reexamin?rii pie?ei unice[7], în implementarea planului de ac?iune pentru inovare[8], precum ?i în cadrul revizuirii acquis-ului comunitar în domeniul protec?iei consumatorilor[9]. Urm?toarelor aspecte li se acord?, în consecin??, o importan?? strategic? pentru competitivitate ?i adoptarea TIC în Europa:

- Europa a înregistrat progrese semnificative în direc?ia unei economii în re?ea, dar trebuie s? accelereze reformele pentru a conduce tranzi?ia c?tre re?elele din noua genera?ie ?i, în acela?i timp, trebuie s? continue s? fac? toate eforturile pentru a dep??i decalajul digital.

- Europa ar trebui s? valorifice mai bine avantajul economic major pe care i-l ofer? cea mai mare pia?? de consum din lumea dezvoltat?; cu toate acestea, în ciuda r?spândirii globale a internetului, sunt necesare m?suri suplimentare pentru crearea unei pie?e unice pentru economia digital?.

- Cheltuielile de cercetare în sectorul TIC sunt înc? inferioare obiectivelor în majoritatea statelor membre. Este necesar s? se fac? eforturi mai mari pentru punerea în comun a resurselor, prin coordonarea eforturilor în domeniile cercet?rii ?i inov?rii.

- Pe m?sur? ce internetul invadeaz? toate aspectele vie?ii cotidiene, se schimb? ?i a?tept?rile ?i preocup?rile publicului în ceea ce prive?te societatea informa?ional?. Protec?ia de care beneficiaz? utilizatorii ?i consumatorii trebuie s? se adapteze evolu?iei tehnologiilor ?i a pie?ei, f?r? a restrânge posibilit??ile enorme pe care le ofer? activitatea social? ?i economic? online.

Prezenta comunicare face propuneri concrete de reorientare a ini?iativei i2010, astfel încât s? poat? r?spunde acestor provoc?ri prin promovarea mai intens? a competitivit??ii ?i a adopt?rii TIC în Europa.

PROVOCAREA VIITOARELOR RE?ELE ?I A INTERNETULUI

În prezent, convergen?a digital? este o realitate, iar internetul este un instrument esen?ial pentru economiile noastre ?i via?a noastr? cotidian?. Banda larg? devine, treptat, tipul standard de conexiune la internet. Con?inutul online se dezvolt? cu rapiditate, în special în zone noi ?i în zone de con?inut creat de utilizatori.

Pia?a european? de band? larg? se dezvolt? rapid ?i a dep??it deja pia?a american?. Rata de penetrare a atins nivelul de 20% din popula?ie în ianuarie 2008, ceea ce înseamn? c? s-a triplat de la extinderea din anul 2004, iar Danemarca, Finlanda ?i ??rile de Jos sunt lideri mondiali în domeniu. Cu toate acestea, au ap?rut deja unele semne de oboseal?: cre?terea nivelului de penetrare a început s? încetineasc?, iar decalajele dintre statele membre sunt din ce în ce mai mari în ceea ce prive?te adoptarea, viteza, pre?ul ?i acoperirea. Necesit??ile în materie de l??ime de band? sunt în cre?tere ?i, de?i vitezele conexiunilor cresc într-un ritm asem?n?tor celor din Statele Unite, migrarea c?tre serviciile de band? larg? de mare vitez? este lent? în UE.

Figura 1:



Calitatea superioar? a monitoriz?rii este un factor esen?ial în elaborarea unui cadru politic adecvat. Comisia propune evaluarea performan?ei globale a statelor membre în func?ie de o serie de factori, care ar putea include nivelul actual de adoptare, vitezele, acoperirea rural?, accesibilitatea tarifelor, inovarea, precum ?i al?i parametri socio-economici. Comisia, prin consult?ri cu statele membre, va elabora un indice al performan?ei în materie de band? larg? cu scopul de a compara progresele înregistrate de serviciile de band? larg? în statele membre.

Investi?iile în re?elele din noua genera?ie nu evolueaz? într-un ritm suficient de rapid, pe m?sura nevoilor Europei. În consecin??, în 2008, Comisia va clarifica într-o recomandare normele administrative pentru noile genera?ii de re?ele de acces. În plus fa?? de infrastructura fix?, cea pe suport radio se impune din ce în ce mai mult ca infrastructur? alternativ?, în special, dar nu în exclusivitate, în zonele rurale. Comunicarea privind „dividendul digital”[10] a solicitat ca unele frecven?e s? fie disponibile în scopul atingerii unui echilibru între radiodifuziunea de înalt? defini?ie, televiziunea mobil? ?i banda larg? pe suport radio.

Având în vedere c? protocolul internet (IP) constituie în prezent principalul mijloc de furnizare de servicii, aplica?ii ?i con?inut, este necesar? implementarea unei noi versiuni, IPv6, mai avansate. În acest fel va cre?te considerabil num?rul de adrese IP disponibile ?i se vor putea implementa aplica?ii mai noi bazate pe tehnologii radio, ceea ce va extinde conexiunea de band? larg? la noi tipuri de dispozitive mobile care permit utilizarea ubicu?. Dispozitivele de identificare prin radiofrecven?? (RFID) ?i tehnologiile bazate pe senzori integrate în produse vor intensifica semnificativ comunicarea machine-to-machine ?i vor permite extinderea internetului la „internetul obiectelor”.

Abordând o perspectiv? pe termen lung, Comisia preg?te?te terenul pentru acest viitor internet al obiectelor , de exemplu, prin intermediul lucr?rilor sale privind RFID, guvernarea internetului ?i integritatea re?elelor[11]. În 2008, Comisia va emite o recomandare privind RFID, cu scopul de a garanta certitudinea juridic? ?i de a tempera nelini?tile legate de protec?ia vie?ii private ?i de securitate. În plus, Comisia va emite, în 2008, o comunicare privind viitorul re?elelor ?i al internetului, în vederea reunirii diverselor ac?iuni orientate spre viitor ?i a promov?rii unei politici coerente de preg?tire a societ??ii informa?ionale pentru viitorul internetului.

Ac?iuni în 2008:

- elaborarea unui indice al performan?ei în materie de band? larg? ?i invitarea statelor membre s? stabileasc? obiective na?ionale pentru ca utilizarea internetului de mare vitez? s? ating? o rat? de penetrare de 30% din popula?ia UE pân? în anul 2010;

- sprijinirea societ??ii informa?ionale în procesul de preg?tire pentru viitoarea economie a internetului prin emiterea unei comunic?ri privind viitorul re?elelor ?i al internetului;

- încurajarea tranzi?iei c?tre noile re?ele prin emiterea unei recomand?ri privind noua genera?ie de re?ele de acces;

- promovarea internetului obiectelor prin intermediul unei recomand?ri privind RFID, axat? pe protec?ia vie?ii private ?i pe securitate;

- propunerea unor m?suri care s? asigure un nivel înalt de rezilien?? a re?elelor de comunica?ii ?i a infrastructurilor informa?ionale critice (precum internetul) ?i care s? garanteze continuitatea serviciilor;

- propunerea unei serii de ac?iuni care s? faciliteze tranzi?ia c?tre IPv6.

C?TRE O VERITABIL? PIA?? UNIC? – CONTRIBU?IA TIC

Realizarea unei pie?e unice pentru societatea informa?ional? ?i mass-media este unul dintre obiectivele principale ale ini?iativei i2010. Recent s-au f?cut pa?i importan?i în aceast? direc?ie, odat? cu adoptarea propunerilor Comisiei privind reforma normelor din sectorul telecomunica?iilor ?i cu lansarea ini?iativei privind con?inutul online.

Cadrul de reglementare al UE a avut, în mare parte, un impact pozitiv asupra pie?elor europene ale comunica?iilor electronice, dar nu a reu?it s? asigure o suficient? coeren?? a demersurilor de reglementare. Fragmentarea reglement?rii în cele 27 de state membre, inclusiv în ceea ce prive?te aplicarea m?surilor corective, amenin?? s? devin? un obstacol important în dezvoltarea pie?ei unice ?i s? împiedice apari?ia serviciilor paneuropene.

În contextul reformei cadrului de reglementare pentru comunica?iile electronice[12], Comisia a f?cut propuneri în vederea asigur?rii unei mai mari coeren?e. Comisia a propus crearea unei „Autorit??i europene pentru pia?a de comunica?ii electronice (EECMA)”, care s? se bazeze pe expertiza autorit??ilor na?ionale de reglementare. Aceast? autoritate va facilita, de asemenea, coordonarea demersurilor în ceea ce prive?te spectrul de frecven?e în toate statele membre. Pentru a se bucura de avantajele unei pie?e unice a comunica?iilor mobile, care s? încurajeze apari?ia serviciilor mobile paneuropene ?i exploatarea economiilor de scar?, propunerile de reform? a spectrului promoveaz? o comercializare mai intens? a spectrului în cadrul UE, precum ?i neutralitatea tehnologic? ?i a serviciilor.

Reexaminarea pie?ei unice[13] subliniaz? poten?ialul TIC de a deschide pia?a unic? în beneficiul cet??enilor, al întreprinderilor ?i al autorit??ilor publice: libera circula?ie a cuno?tin?elor ?i a inov?rii ar trebui s? fie promovat? drept „a cincea libertate” a pie?ei unice. UE ar trebui s? îmbun?t??easc? condi?iile-cadru pentru inovare, în special în cazul societ??ii informa?ionale, accelerând definirea unor standarde interoperabile ?i îndreptându-se spre o gestionare mai concertat? a spectrului. Comisia a lucrat la îmbun?t??irea standardiz?rii TIC ?i va prezenta o propunere în acest sens pân? la sfâr?itul anului 2008.

Una dintre priorit??ile clare ale UE o reprezint? acoperirea lacunelor mari ale pie?ei unice, în special în materie de servicii, ceea ce presupune: simplificarea procedurilor, reducerea sarcinilor administrative ?i promovarea accesului transfrontalier pe pia??, în special pentru contractele de achizi?ii publice. Aplica?iile posibile ar putea include: furnizarea interoperabil? de servicii paneuropene de guvernare electronic? ?i recunoa?terea transfrontalier? a semn?turilor electronice.

Cadrul legal care reglementeaz? societatea informa?ional? ?i aplicarea uneori fragmentat? a acestuia în statele membre pot crea dificult??i în exploatarea la scar? european? a poten?ialului TIC, riscând s? înt?reasc? barierele care stau în calea comer?ului electronic transfrontalier. Pentru a asigura func?ionarea eficient? a „pie?ei interne electronice”, este necesar s? se solu?ioneze suprapunerea cerin?elor, lacunele sau inconsecven?ele din procesul de punere în aplicare ?i s? se ?in? pasul cu evolu?ia tehnologic? (a se vedea figura 2 de mai jos). De exemplu, în 2008 ?i 2009, un grup de exper?i va aborda subiectul factur?rii electronice, identificând lacunele de reglementare ?i cerin?ele întreprinderilor în ceea ce prive?te facturarea electronic?, ?i va propune Comisiei, pân? la sfâr?itul lui 2009, un cadru pentru promovarea recunoa?terii depline a facturilor electronice în tranzac?iile transfrontaliere.

Figura 2: Evolu?ia peisajului juridic ?i tehnic



Ac?iuni:

- sprijinirea adopt?rii pachetului de reglement?ri pentru comunica?iile electronice ?i, în special, sus?inerea cre?rii Autorit??ii europene pentru pia?a de comunica?ii electronice;

- cre?terea eficien?ei gestion?rii spectrului prin stimularea armoniz?rii ?i prin comercializarea componentei paneuropene a spectrului de frecven?e;

- dezvoltarea serviciilor publice paneuropene, cu ajutorul proiectelor-pilot pe scar? larg? din cadrul Programului de sprijin pentru politica TIC;

- propunerea de îmbun?t??iri pentru sistemul UE de standardizare a TIC;

- adoptarea unui plan de ac?iune pentru a continua promovarea semn?turii ?i autentific?rii electronice;

- punerea în aplicare a cadrului european pentru facturarea electronic?.

CONFRUNTAREA CU PROVOC?RILE COMPETITIVIT??II PRIN INOVARE ?I CERCETARE

Cercetarea ?i inovarea sunt priorit??ile strategiei europene de reform? economic?. Dar, de?i 22 dintre cele 27 de state membre au desemnat aceste domenii drept principalele provoc?ri în cadrul programelor na?ionale de reform? ?i au prev?zut pentru sectoarele CDT ?i inovare peste 14% din investi?iile finan?ate din fondurile structurale în perioada 2007-2013, obiectivul aloc?rii a 3% din PIB investi?iilor în cercetare pân? în 2010 nu poate fi înc? atins[14].

UE cheltuie?te cu C&D în sectorul TIC doar aproape de jum?tate din ceea ce cheltuiesc SUA ?i este specializat? în sub-sectoare cu o intensitate sc?zut? a cercet?rii. TIC reprezint? aproximativ 30% din suma global? alocat? cercet?rii în majoritatea ??rilor dezvoltate, iar diferen?a dintre eforturile UE ?i cele ale concuren?ilor s?i principali îi submineaz? capacitatea viitoare de a fi promotoarea inova?iilor în societatea informa?ional?.

Pentru a stimula cre?terea investi?iilor în acest domeniu, UE a dat un exemplu f?când din TIC cel mai important domeniu în cadrul PC7. Odat? cu lansarea ini?iativelor tehnologice comune ARTEMIS (sisteme integrate) ?i ENIAC (nanoelectronic?), UE ?i-a asumat, de asemenea, rolul de pionier în parteneriatele public-privat. Programele na?ionale comune sunt destinate s? stimuleze atât statele membre, cât ?i sectorul privat s? fac? investi?ii mai mari în C&D.

Sprijinul financiar este completat printr-o serie de m?suri în favoarea inov?rii orientate c?tre cerere, precum ini?iativa privind pie?ele pilot[15]. Ini?iativa se axeaz? pe pie?ele cu poten?ial ridicat din Europa ?i se bazeaz? pe o combina?ie de finan?are pentru C&D ?i inovare, achizi?ii publice în domeniul inov?rii, instrumente de reglementare, precum ?i pe coordonarea ?i parteneriatul cu statele membre ?i p?r?ile interesate.

În UE nu se utilizeaz? suficient de mult achizi?iile publice în domeniul inov?rii. Este vorba în special de achizi?iile din domeniul C&D în vederea îmbun?t??irii radicale a serviciilor publice, care, în acela?i timp, ar crea posibilitatea ca întreprinderile europene s? devin? lideri interna?ionali pe pie?e noi ?i ar promova standarde favorabile consumatorilor.

Ini?iativa privind pie?ele pilot în e-S?n?tate: Îmb?trânirea demografic?, împreun? cu cre?terea dramatic? a inciden?ei maladiilor cronice ?i cererea din ce în ce mai mare de servicii medicale mai bune vor duce la o explozie a costurilor acestor servicii. TIC joac? un rol esen?ial în transformarea sistemelor de s?n?tate, iar Europa a investit masiv în C&D pentru aplica?ii în domeniul s?n?t??ii. Conform previziunilor, volumul pie?ei va cre?te cu 43% pân? în 2020, ajungând la 30 de miliarde EUR de la 21 de miliarde înregistrate în UE-15 în 2006. Sistemele de servicii medicale online ale statelor membre sunt îns? prea pu?in compatibile. Ini?iativa e-S?n?tate privind pie?ele pilot urm?re?te, prin urmare, dezvoltarea unei pie?e europene pentru tehnologiile inovatoare în domeniul serviciilor medicale online ?i combaterea diferen?elor existente între statele membre în ceea ce prive?te prestarea de servicii medicale. |

Platformele tehnologice europene au sprijinit definirea unei agende europene de cercetare mai strategice ?i mai coordonate, precum ?i dezvoltarea unor programe ?i politici de cercetare ?i inovare europene, na?ionale ?i regionale, îns? este necesar? o interac?iune mai mare între aceste platforme.

Serviciile medicale online (e-S?n?tate) sunt un bun exemplu al modului în care inovarea în domeniul TIC poate servi la atingerea obiectivelor generale ale politicilor europene[16]. TIC pot contribui, de asemenea, la concretizarea obiectivelor UE privind schimb?rile climatice ?i cre?terea eficien?ei energetice. Pentru început, sectorul TIC poate „s? fac? ordine în propria curte” prin îmbun?t??irea eficien?ei energetice la nivelul componentelor, sistemelor ?i aplica?iilor. De exemplu, în func?ie de aplica?ie, centrele de date au un poten?ial de a economisi energie între 20 ?i 70%. Dintr-o perspectiv? mai ampl? îns?, TIC pot m?ri eficien?a energetic? în toate sectoarele economiei prin „dematerializare”, favorizând apari?ia unor noi modele de întreprinderi, ?i prin îmbun?t??irea monitoriz?rii ?i controlul mai atent al proceselor ?i activit??ilor. Ca prim pas în aceast? direc?ie, Comisia se va axa pe capacitatea TIC de a cataliza îmbun?t??irea eficien?ei energetice.

În urma evalu?rii celui de-al ?aselea program-cadru[17], Comisia va lansa, în 2009, o serie de ini?iative destinate s? asigure Europei rolul de lider în dezvoltarea TIC, s? modernizeze ?i s? îmbun?t??easc? eficien?a ?i calitatea sectorului public ?i s? controleze tehnologiile esen?iale pentru economie ?i societate. Acest proces va fi lansat printr-o comunicare privind cercetarea ?i inovarea în sectorul TIC, în 2009, ?i prin definirea ac?iunilor preg?titoare în cadrul PC7 ?i al programului-cadru pentru inovare ?i competitivitate.

Contribu?ia TIC la obiectivele de la Lisabona este consolidat? mai mult prin dezvoltarea infrastructurilor electronice (precum GEANT sau Grids), care ajut? la crearea unor noi medii de cercetare, stimulând productivitatea ?i calitatea cercet?rilor efectuate. Aceste infrastructuri unesc cercet?tori din toate domeniile, c?rora le pun la dispozi?ie conexiuni de band? larg? ?i o capacitate de procesare foarte mare, înl?turând constrângerile geografice ?i facilitând colaborarea la distan??, creând astfel o sinergie între grupurile dispersate de cercet?tori ?i oferindu-le acestora posibilitatea de a aborda provoc?ri mai complexe.

Ac?iuni:

- lansarea Ini?iativelor tehnologice comune – primele parteneriate public-privat în domeniul cercet?rii realizate în mod real la scar? european?;

- promovarea Platformelor tehnologice europene ?i, în special, încurajarea cooper?rii mai strânse dintre acestea;

- punerea în aplicare a ini?iativei e-S?n?tate privind pie?ele pilot: crearea unor fi?e de evaluare a inov?rii în domeniul serviciilor medicale online; adoptarea unei recomand?ri privind interoperabilitatea serviciilor medicale online; solu?ionarea nevoilor de standardizare ?i certificare; adoptarea unor m?suri pentru îmbun?t??irea certitudinii juridice;

- promovarea rolului sectorului public ca prim cump?r?tor de inova?ii;

- publicarea unei comunic?ri privind TIC ?i eficien?a energetic?;

- lansarea unui proces care s? garanteze pozi?ia de lider a Europei în domeniul TIC, împreun? cu o comunicare privind cercetarea ?i inovarea în domeniul TIC;

- promovarea rolului infrastructurilor electronice într-un mediu de cercetare global ?i în continu? schimbare.

NECESITATEA ELABOR?RII UNEI STRATEGII PE TERMEN LUNG PENTRU UTILIZATORII DIN MEDIUL DIGITAL

Internetul face acum parte din via?a cotidian?: în 2007, unul din doi europeni utiliza internetul în mod regulat ?i circa 80% dintre gospod?riile conectate la internet migraser? deja de la accesul prin apel telefonic ( dial-up ) la band? larg?, utilizatorii folosind, din ce în ce mai mult, noile aplica?ii.


Cu toate acestea, aproape 40% dintre europeni nu utilizeaz? deloc internetul, iar 46% dintre gospod?riile europene nu au înc? acces la internet.

Comisia înainteaz? treptat c?tre realizarea obiectivului s?u ambi?ios de a face societatea informa?ional? accesibil? tuturor europenilor. Ini?iativa privind e-Incluziunea furnizeaz? un cadru strategic pentru stimularea particip?rii efective a grupurilor cu risc de excluziune ?i pentru îmbun?t??irea calit??ii vie?ii prin utilizarea TIC. Acest ultim aspect este abordat ?i de ini?iativele-pilot i2010, precum ini?iativa Vehicule inteligente, care s-au transformat în politici de sine st?t?toare.

Reforma cadrului juridic al comunica?iilor electronice va consolida drepturile utilizatorilor în sectorul telecomunica?iilor, dându-le posibilitatea s? fac? alegeri informate înainte de a cump?ra produse ?i s? schimbe mai u?or furnizorii de servicii. Accesul la serviciile de urgen?? prin „112” va fi îmbun?t??it, iar utilizatorii cu dizabilit??i vor beneficia de un grad sporit de accesibilitate a serviciilor. Se vor consolida, de asemenea, dispozi?iile privind protec?ia vie?ii private ?i securitatea. În plus, conform obliga?iilor care îi revin, Comisia va face, în 2008, un raport despre punerea în aplicare a obliga?iilor legate de serviciul universal, ?inând cont de progresele sociale, economice ?i tehnologice.

Comer?ul electronic nu evolueaz? la fel de rapid ca alte domenii ale internetului. Complexitatea ?i diversitatea produselor ?i serviciilor fac din ce în ce mai dificil? evaluarea calit??ii ofertei de c?tre consumatori, iar lipsa de încredere ?i securitate, real? sau perceput?, în ceea ce prive?te utilizarea noilor tehnologii ?i servicii poate împiedica adoptarea pe scar? mai larg? a acestui tip de comer?. Clarificarea drepturilor ?i obliga?iilor utilizatorilor reprezint? prioritatea principal?, care va fi abordat? în 2008. Consolidarea încrederii în mediul online este, de asemenea, esen?ial?. Aceste subiecte vor fi abordate în evaluarea curent? a legisla?iei comunitare în domeniul protec?iei consumatorilor, în special prin armonizarea ?i îmbun?t??irea dispozi?iilor privind drepturile ?i obliga?iile utilizatorilor[18]. În acest context, Comisia va face o propunere care vizeaz? s? creasc? încrederea în tranzac?iile transfrontaliere (inclusiv în tranzac?iile online) prin simplificarea ?i îmbun?t??irea cadrului de reglementare privind protec?ia consumatorilor.

Cre?terea vizibil? a con?inutului online, în special a con?inutului creat de utilizatori, este generat? mai ales de noile modele de întreprinderi, care se bazeaz? din ce în ce mai mult pe publicitatea online. Protec?ia drepturilor de autor continu? s? fie o preocupare constant? a statelor membre ?i a Comisiei. Lansarea platformei privind con?inutul online[19] va furniza un forum de dezbatere a acestor aspecte. În ceea ce prive?te divulgarea datelor personale cu scopul protej?rii drepturilor de autor, Curtea de Justi?ie[20] a subliniat nevoia stabilirii unui echilibru între drepturile fundamentale de proprietate intelectual? ?i protec?ia datelor cu caracter personal.

Socializarea online, sau web -ul participativ, este unul dintre domeniile care au cunoscut o cre?tere spectaculoas? în ultimii patru ani, devenind una dintre cele mai populare aplica?ii online printre europeni, dup? e-mail ?i c?utarea online. În 2007, 24% dintre cet??enii europeni au participat la forumuri online - în cre?tere comparativ cu 18% în 2006 -, interesul pentru aceste forumuri fiind mai mare în rândul tinerilor. Ini?iativa privind participarea electronic? exploreaz? posibilit??ile pe care le ofer? internetul ca mijloc de a transmite mesaje politice cet??enilor. Apari?ia mai multor modalit??i participative de utilizare a internetului duce, de asemenea, la apari?ia unor noi provoc?ri. Din ce în ce mai mul?i utilizatori sunt îngrijora?i de calitatea con?inutului, de acurate?ea informa?iilor, de integritatea informa?iilor, de protec?ia vie?ii private ?i de protec?ia minorilor. Cei care au început s? promoveze ?i s? distribuie con?inut prin intermediul platformelor de con?inut creat de utilizatori ?i care ob?in beneficii din aceast? activitate se confrunt? cu utilizarea neautorizat? a con?inutului lor protejat de drepturi de autor. Aceste provoc?ri vor fi aprofundate în 2008.

Ac?iuni :

- raportarea cu privire la obliga?iile legate de serviciul universal;

- punerea în aplicare a ini?iativei privind e-Incluziunea: elaborarea unei propuneri legislative privind e-Accesibilitatea; ini?iativa-pilot privind Asisten?a pentru autonomie la domiciliu destinat? s? r?spund? provoc?rii îmb?trânirii popula?iei; evaluarea politicilor privind educa?ia digital?; summit-ul pe tema integr?rii electronice;

- publicarea unui ghid care s? explice drepturile ?i obliga?iile utilizatorilor în mediul digital;

- lansarea urm?toarei etape a revizuirii acquis-ului comunitar în domeniul protec?iei consumatorilor – directiva-cadru privind drepturile contractuale ale consumatorilor;

- lansarea programului pentru un internet mai sigur ( Safer Internet ) 2009-2013 pentru protec?ia minorilor ?i lupta împotriva con?inutului ilegal;

- g?sirea unor solu?ii pentru a face fa?? provoc?rilor legate de via?a privat? ?i de încredere, care î?i fac apari?ia în contextul noilor servicii convergente ale viitoarei societ??i informa?ionale ubicue;

- lansarea platformei privind con?inutul online;

- abordarea aspectelor legate de interoperabilitatea ?i transparen?a sistemelor de gestionare digital? a drepturilor de autor (DRM) pentru consumatori în cadrul recomand?rii privind con?inutul online.

CONCLUZII

Prezenta comunicare confirm? importan?a contribu?iei politicilor privind societatea informa?ional? ?i mass-media la realizarea obiectivelor de la Lisabona. Aceasta confirm?, de asemenea, faptul c? ini?iativa i2010 reprezint? un cadru de referin?? valid pentru politicile europene privind societatea informa?ional? ?i mass-media. Prezenta comunicare face propuneri concrete cu privire la reorientarea ini?iativei i2010 în vederea unei promov?ri mai intense a competitivit??ii ?i a adopt?rii TIC în Europa. De asemenea, în perioada 2008-2009, Comisia va elabora strategia pe termen lung pentru politicile privind societatea informa?ional? ?i mass-media ?i va preg?ti o evaluare a contribu?iei globale a TIC la performan?a economic? a Europei[21]. Exist? o nevoie crucial? s? se elaboreze politici europene care, pe de o parte, s? încurajeze competitivitatea ??rilor care sunt lideri în acest domeniu ?i, pe de alt? parte, s? reduc? decalajele dintre acestea ?i ??rile care înregistreaz? rezultate slabe, în scopul de a elimina fragmentarea între statele membre.

[1] Pentru toate valorile citate, în lipsa unor indica?ii contrare, a se vedea documentele de lucru anexate.

[2] http://ec.europa.eu/i2010.

[3] http://ec.europa.eu/information_society/policy/ecomm/tomorrow/index_en.htm.

[4] COM(2007) 836, http://ec.europa.eu/avpolicy/other_actions/content_online/index_en.htm.

[5] COM(2007) 694, http://ec.europa.eu/information_society/activities/einclusion/index_en.htm.

[6] COM(2007) 803, http://ec.europa.eu/growthandjobs/european-dimension/200712-annual-progress-report/index_en.htm.

[7] COM(2007) 724, http://ec.europa.eu/internal_market/strategy/index_en.htm.

[8] COM(2006) 502, http://ec.europa.eu/enterprise/innovation/index_en.htm.

[9] http://ec.europa.eu/consumers/rights/cons_acquis_en.htm.

[10] COM(2007) 700, http://ec.europa.eu/information_society/policy/radio_spectrum/index_en.htm.

[11] A se vedea http://ec.europa.eu/information_society/policy/ecomm/tomorrow/index_en.htm.

[12] http://ec.europa.eu/information_society/policy/ecomm/tomorrow/index_en.htm.

[13] COM(2007) 724.

[14] COM(2007) 803.

[15] COM(2007) 860, http://ec.europa.eu/enterprise/leadmarket/leadmarket.htm.

[16] COM(2007) 860.

[17] Un grup de exper?i independen?i prezidat de Dl Esko Aho va emite un raport la jum?tatea lui 2008.

[18] COM(2006) 744, p. 1, http://ec.europa.eu/consumers/rights/cons_acquis_en.htm.

[19] COM(2007) 724.

[20] Cauza C-275/06.

[21] Aceast? evaluare va fi fundamentat? pe analizele în curs ?i pe consult?ri pe temele urm?toare: impactul economic ?i social al TIC, inclusiv asupra ocup?rii for?ei de munc?; aspectele juridice ?i economice ale pie?ei unice pentru societatea informa?ional?; nevoile viitoare de politici privind re?elele ?i internetul, aspectele legate de protec?ia vie?ii private ?i de încredere în cadrul societ??ii informa?ionale ubicue; con?inutul creat de utilizatori; o reflectare pe termen lung asupra rolului TIC în dezvoltarea durabil?; ?i dezvoltarea unei societ??i informa?ionale pentru to?i, care s? includ? politicile regionale,http://ec.europa.eu/information_society/eeurope/i2010/studies/index_en.htm.

(Descarc? în format PDF)