6. Ucenicii smulg spice sambata. Vindecarea unui om cu mana uscata, sambata. Alegerea celor doisprezece apostoli. Predica de pe munte.

2008-10-03T17:58:45-06:00

1. Intr-o sambata, a doua dupa Pasti, Iisus mergea prin semanaturi si ucenicii Lui smulgeau spice, le frecau cu mainile si mancau.
2. Dar unii dintre farisei au zis: De ce faceti ce nu se cade a face sambata?
3. Si Iisus, raspunzand, a zis catre ei: Oare n-ati citit ce a facut David, cand a flamanzit el si cei ce erau cu el?
4. Cum a intrat in casa lui Dumnezeu si a luat painile punerii inainte si a mancat si a dat si insotitorilor sai, din ele, pe care nu se cuvine sa le manance decat numai preotii?
5. Si le zicea: Fiul Omului este Domn si al sambetei.
6. Iar in alta sambata, a intrat El in sinagoga si invata. Si era acolo un om a carui mana dreapta era uscata.
7. Dar carturarii si fariseii Il pandeau de-l va vindeca sambata, ca sa-I gaseasca vina.
8. Insa El stia gandurile lor si a zis omului care avea mana uscata: Scoala-te si stai la mijloc. El s-a sculat si a stat.
9. Atunci Iisus a zis catre ei: Va intreb pe voi, ce se cade sambata: a face bine sau a face rau? A scapa un suflet sau a-l pierde?
10. Si privind imprejur pe toti acestia, i-a zis: Intinde mana ta. Iar el a facut asa si mana lui s-a facut sanatoasa, ca si cealalta.
11. Ei insa s-au umplut de manie si vorbeau unii cu altii ce sa faca cu Iisus.
12. Si in zilele acelea, Iisus a iesit la munte ca sa Se roage si a petrecut noaptea in rugaciune catre Dumnezeu.
13. Si cand s-a facut ziua, a chemat la Sine pe ucenicii Sai si a ales dintre ei doisprezece, pe care i-a numit Apostoli.
14. Pe Simon, caruia i-a zis Petru, si pe Andrei, fratele lui, si pe Iacov, si pe Ioan, si pe Filip, si pe Vartolomeu,
15. Si pe Matei, si pe Toma, si pe Iacov al lui Alfeu si pe Simon numit Zilotul,
16. Si pe Iuda al lui Iacov si pe Iuda Iscarioteanul, care s-a facut tradator.
17. Si coborand impreuna cu ei, a stat in loc ses, El si multime multa de ucenici ai Sai si multime mare de popor din toata Iudeea, din Ierusalim si de pe tarmul Tirului si al Sidonului, care venisera ca sa-L asculte si sa se vindece de bolile lor.
18. Si cei chinuiti de duhuri necurate se vindecau.
19. Si toata multimea cauta sa se atinga de El ca putere iesea din El si-i vindeca pe toti.
20. Si El, ridicandu-Si ochii spre ucenicii Sai, zicea: Fericiti voi cei saraci, ca a voastra este imparatia lui Dumnezeu.
21. Fericiti voi care flamanziti acum, ca va veti satura. Fericiti cei ce plangeti acum, ca veti rade.
22. Fericiti veti fi cand oamenii va vor uri pe voi si va vor izgoni dintre ei, si va vor batjocori si vor lepada numele voastre ca rau din pricina Fiului Omului.
23. Bucurati-va in ziua aceea si va veseliti, ca, iata, plata voastra multa este in cer; pentru ca tot asa faceau proorocilor parintii lor.
24. Dar vai voua bogatilor, ca va luati pe pamant mangaierea voastra.
25. Vai voua celor ce sunteti satui acum, ca veti flamanzi. Vai voua celor ce astazi radeti, ca veti plange si va veti tangui.
26. Vai voua cand toti oamenii va vor vorbi de bine. Caci tot asa faceau proorocilor mincinosi parintii lor.
27. Iar voua celor ce ascultati va spun: Iubiti pe vrajmasii vostri, faceti bine celor ce va urasc pe voi;
28. Binecuvantati pe cei ce va blestema, rugati-va pentru cei ce va fac necazuri.
29. Celui ce te loveste peste obraz, intoarce-i si pe celalalt; pe cel ce-ti ia haina, nu-l impiedica sa-ti ia si camasa;
30. Oricui iti cere, da-i; si de la cel care ia lucrurile tale, nu cere inapoi.
31. Si precum voiti sa va faca voua oamenii, faceti-le si voi asemenea;
32. Si daca iubiti pe cei ce va iubesc, ce rasplata puteti avea? Caci si pacatosii iubesc pe cei ce ii iubesc pe ei.
33. Si daca faceti bine celor ce va fac voua bine, ce multumire puteti avea? Ca si pacatosii acelasi lucru fac.
34. Si daca dati imprumut celor de la care nadajduiti sa luati inapoi, ce multumire puteti avea? Ca si pacatosii dau cu imprumut pacatosilor, ca sa primeasca inapoi intocmai.
35. Ci iubiti pe vrajmasii vostri si faceti bine si dati cu imprumut, fara sa nadajduiti nimic in schimb, si rasplata voastra va fi multa si veti fi fiii Celui Preainalt, ca El este bun cu cei nemultumitori si rai.
36. Fiti milostivi, precum si Tatal vostru este milostiv.
37. Nu judecati si nu veti fi judecati; nu osanditi si nu veti fi osanditi; iertati si veti fi iertati.
38. Dati si se va da. Turna-vor in sanul vostru o masura buna, indesata, clatinata si cu varf, caci cu ce masura veti masura, cu aceeasi vi se va masura.
39. Si le-a spus si pilda: Poate orb pe orb sa calauzeasca? Nu vor cadea amandoi in groapa?
40. Nu este ucenic mai presus decat invatatorul sau; dar orice ucenic desavarsit va fi ca invatatorul sau.
41. De ce vezi paiul din ochiul fratelui tau, iar barna din ochiul tau nu o iei in seama?
42. Sau cum poti sa zici fratelui tau: Frate, lasa sa scot paiul din ochiul tau, nevazand barna care este in ochiul tau? Fatarnice, scoate mai intai barna din ochiul tau si atunci vei vedea sa scoti paiul din ochiul fratelui tau.
43. Caci nu este pom bun care sa faca roade rele si, iarasi, nici pom rau care sa faca roade bune.
44. Caci fiecare pom se cunoaste dupa roadele lui. Ca nu se aduna smochine din maracini si nici nu se culeg struguri din spini.
45. Omul bun, din vistieria cea buna a inimii sale, scoate cele bune, pe cand omul rau, din vistieria cea rea a inimii lui, scoate cele rele. Caci din prisosul inimii graieste gura lui.
46. Si pentru ce Ma chemati: Doamne, Doamne, si nu faceti ce va spun?
47. Oricine vine la Mine si aude cuvintele Mele si le face, va voi arata cu cine se aseamana:
48. Asemenea este unui om care, zidindu-si casa, a sapat, a adancit si i-a pus temelia pe piatra, si venind apele mari si puhoiul izbind in casa aceea, n-a putut s-o clinteasca, fiindca era bine cladita pe piatra.
49. Iar cel ce aude, dar nu face, este asemenea omului care si-a zidit casa pe pamant fara temelie, si izbind in ea puhoiul de ape, indata a cazut si prabusirea acelei case a fost mare.

Sfintirea zilei a saptea. Asezarea omului in rai. Prima familie.

2008-06-07T07:17:36-06:00

1. Asa s-au facut cerul si pamantul si toata ostirea lor.
2. Si a sfarsit Dumnezeu in ziua a sasea lucrarea Sa, pe care a facut-o; iar in ziua a saptea S-a odihnit de toate lucrurile Sale, pe care le-a facut.
3. Si a binecuvantat Dumnezeu ziua a saptea si a sfintit-o, pentru ca intr-insa S-a odihnit de toate lucrurile Sale, pe care le-a facut si le-a pus in randuiala.
4. Iata obarsia cerului si a pamantului de la facerea lor, din ziua cand Domnul Dumnezeu a facut cerul si pamantul.
5. Pe camp nu se afla nici un copacel, iar iarba de pe el nu incepuse a odrasli, pentru ca Domnul Dumnezeu nu trimisese inca ploaie pe pamant si nu era nimeni ca sa lucreze pamantul.
6. Ci numai abur iesea din pamant si umezea toata fata pamantului.
7. Atunci, luand Domnul Dumnezeu tarana din pamant, a facut pe om si a suflat in fata lui suflare de viata si s-a facut omul fiinta vie.
8. Apoi Domnul Dumnezeu a sadit o gradina in Eden, spre rasarit, si a pus acolo pe omul pe care-l zidise.
9. Si a facut Domnul Dumnezeu sa rasara din pamant tot soiul de pomi, placuti la vedere si cu roade bune de mancat; ier in mijlocul raiului era pomul vietii si pomul cunostintei binelui si raului.
10. Si din Eden iesea un rau, care uda raiul, iar de acolo se impartea in patru brate.
11. Numele unuia era Fison. Acesta inconjura toata tara Havila, in care se afla aur.
12. Aurul din tara aceea este bun; tot acolo se gaseste bdeliu si piatra de onix.
13. Numele raului al doilea este Gihon. Acesta inconjura toata tara Cus.
14. Numele raului al treilea este Tigru. Acesta curge prin fata Asiriei; iar raul al patrulea este Eufratul.
15. Si a luat Domnul Dumnezeu pe omul pe care-l facuse si l-a pus in gradina cea din Eden, ca s-o lucreze si s-o pazeasca.
16. A dat apoi Domnul Dumnezeu lui Adam porunca si i zis: "Din toti pomii din rai poti sa mananci,
17. Iar din pomul cunostintei binelui si raului sa nu mananci, caci, in ziua in care vei manca din el, vei muri negresit!
18. Si a zis Domnul Dumnezeu: "Nu este bine sa fie omul singur; sa-i facem ajutor potrivit pentru el".
19. Si Domnul Dumnezeu, Care facuse din pamant toate fiarele campului si toate pasarile cerului, le-a adus la Adam, ca sa vada cum le va numi; asa ca toate fiintele vii sa se numeasca precum le va numi Adam.
20. Si a pus Adam nume tuturor animalelor si tuturor pasarilor cerului si tuturor fiarelor salbatice; dar pentru Adam nu s-a gasit ajutor de potriva lui.
21. Atunci a adus Domnul Dumnezeu asupra lui Adam somn greu; si, daca a adormit, a luat una din coastele lui si a plinit locul ei cu carne.
22. Iar coasta luata din Adam a facut-o Domnul Dumnezeu femeie si a adus-o la Adam.
23. Si a zis Adam: "Iata aceasta-i os din oasele mele si carne din carnea mea; ea se va numi femeie, pentru ca este luata din barbatul sau.
24. De aceea va lasa omul pe tatal sau si pe mama sa si se va uni cu femeia sa si vor fi amandoi un trup.
25. Adam si femeia lui erau amandoi goi si nu se rusinau.