Internet

Dispoziţii generale ale Legii nr. 161/2003 - Prevenirea şi combaterea criminalităţii informatice

2009-01-05T06:56:30-07:00

Art. 34 – Prezentul titlu reglementează prevenirea şi combaterea criminalităţii informatice, prin măsuri specifice de prevenire, descoperire şi sancţionare a infracţiunilor săvârşite prin intermediul sistemelor informatice, asigurându-se respectarea drepturilor omului şi protecţia datelor personale.

Art.35 – (1) În prezentul titlu, termenii şi expresiile de mai jos au următorul înţeles:

prin „sistem informatic” se înţelege orice dispozitiv sau ansamblu de dispozitive interconectate sau aflate în relaţie funcţională, dintre care unul sau mai multe asigură prelucrarea automată a datelor, cu ajutorul unui program informatic;

prin „prelucrare automată ăa datelor” se înţelege procesul prin care datele dintr-un sistem informatic sunt prelucrate prin intermediul unui program informatic;

prin „program informatic” se înţelege un ansamblu de instrucţiuni care pot fi executate de un sistem informatic în vederea obţinerii unui rezultat determinat;

prin „date informatice” se înţelege orice reprezentare a unor fapte, informaţii sau concepte într-o formă care poate fi prelucrată printr-un sistem informatic. În această categorie se include şi orice program informatic care poate determina realizarea unei funcţii de către un sistem informatic ;

prin „furnizor de servicii” se înţelege:

orice persoană fizică sau juridică ce oferă utilizatorilor posibilitatea de a comunica prin intermediul sistemelor informatice;

orice altă persoană fizică sau juridică ce prelucrează sau stochează ădate informatice pentru persoanele prevăzute la pct.1 şi pentru utilizatorii serviciilor oferite de acestea;

prin „date referitoare la traficul informaţional” se înţelege orice date informatice referitoare la o comunicare realizată printr-un sistem informatic şi produse de acesta, care reprezintă o parte din lanţul de comunicare, indicând originea, destinaţia, ruta, ora, data, mărimea, volumul şi durata comunicării, precum şi tipul serviciului utilizat pentru comunicare;

prin “date referitoare la utilizatori” se înţelege orice informaţie care poate conduce la identificarea unui utilizator, incluzând tipul de comunicaţie şi serviciul folosit, adresa poştală, adresa geografică, adresa de IP, numere de telefon sau alte numere de acces şi modalitatea de plată a serviciului respectiv, precum şi orice alte date care pot conduce la identificarea utilizatorului;

prin „măsuri de securitate” se înţelege folosirea unor proceduri, dispozitive sau programe informatice specializate cu ajutorul cărora accesul la un sistem informatic este restricţionat sau interzis pentru anumite categorii de utilizatori;

prin „materiale pornografice cu minori” se înţelege orice material care prezintă un minor având un comportament sexual explicit sau o persoană majoră care este prezentată ca un minor având un comportament sexual explicit ori imagini care, deşi nu prezintă o persoană reală, simulează, în mod credibil, un minor având un comportament sexual explicit.

În sensul prezentului titlu, acţionează fără drept persoana care se află ăîn una din următoarele situaţii:
1. nu este autorizată, în temeiul legii sau al unui contract;
2. depăşeşte limitele autorizării;
3. nu are permisiunea, din partea persoanei fizice sau juridice competente, potrivit legii, să o acorde, de a folosi, administra sau controla un sistem informatic ori de a desfăşura cercetări ştiinţifice sau de a efectua orice altă operaţiune într-un sistem informatic.

Legea nr. 161/2003 - Prevenirea şi combaterea criminalităţii informatice

2009-01-05T06:45:31-07:00

Legea nr. 161/2003 - Prevenirea şi combaterea criminalităţii informatice

Ţintirea unei audienţe comportamentale

2009-01-04T08:34:03-07:00

Ţintirea unei audienţe comportamentale (behavioral targeting) este o tehnică folosită de editorii şi agenţii de publicitate online pentru a creşte eficacitatea campaniilor lor.

Ţintirea unei audienţe comportamentale foloseşte informaţiile colectate pe baza comportării individuale a vizitatorilor pe situl web, precum paginile pe care le-au vizitat sau căutările realizate, pentru a selecta reclamele care vor fi afişate pentru aceştia. Practiţioniştii consideră că aceasta îi ajută să-şi livreze reclamele online utilizatorilor consideraţi că vor fi cel mai mult influenţaţi de aceste reclame.

Ţintirea unei audienţe comportamentale poate fi folosită singură sau împreună cu alte forme de ţintire a audienţei pe baze geografice, demografice, sau de conţinut asemănător.

Exemple de ţintire a audienţei comportamentale în publicitatea unor sisteme includ Predicta BT, AdLINK 360, Adaptlogic, Avail, Boomerang, Criteo, DoubleClick (anterior lui 2002), Leiki, nugg.ad, prudsys, ValueClick, şi wunderloop.

Ţintirea unei audienţe comportamentale permit proprietarilor de situri web sau reţele de publicitate să afişeze un conţinut mai relevant pentru interesele vizitatorilor. Întrucât reclamele ţintite bine sunt mai interesante pentru vizitatori, vânzătorul poate solicita o plată suplimentară pentru aceste reclame faţă de cele afişate la întâmplare sau faţă de cele contextuale.

Confidenţialitatea

Mulţi utilizatori online şi grupuri activiste sunt preocupaţi de problemele de confidenţialitate în cazul acestor tipuri de reclame. AOL a creat nişte desene animate în 2008 pentru a explica utilizatorilor săi că acţiunile lor anterioare pot determina conţinutul reclamelor pe care le vor vedea ulterior. Oamenii de ştiinţă de la Universitatea Canadiană din Ottawa a Clinicii de Interes Public şi pentru Politici pe Internet a solicitat recent comisariatului federal cu confidenţialitatea sî investigheze crearea de profile online ale utilizatorilor Internetului pentru reclame ţintite.

Note şi Referinţe

Olsen, Stefanie (2002-01-08). "DoubleClick turns away from ad profiles". CNET News.com.
Arun, Fred (2008-07-21). "Two Large Ad Networks Embrace Behavioral Targeting". clickz.com.
iMedia Connection article on Behavioral Targeting for Networks in the USA [1]
Rodgers, Zachary (2008-01-29). "Toby Gabriner to Helm ISP-Based Behavioral Ad Firm Adzilla".
Jose Minich, Marcelo Gaio (2008-06-25). "Lanzamiento de osAdsPro".
"ISP Behavioral Targeting versus You" (2008-09-26).
Story, Louise (March 10, 2008). "AOL Brings Out the Penguins to Explain Ad Targeting". in Story, Louise (March 10, 2008). "To Aim Ads, Web Is Keeping Closer Eye on You", The New York Times, The New York Times Company. Retrieved on 9 March 2008.
"Academics want watchdog to probe online profiling" (2008-07-28).

(Inspirat din Wikipedia)

Video: Standardizarea ţintirii unei audienţe comportamentale

Software agresiv

2009-01-04T05:01:20-07:00

Software agresiv

Cod de conduita pentru comertul electronic

2009-01-03T08:15:44-07:00

Scopul acestui cod de conduita

Acest cod de conduita are ca scop cresterea sigurantei si increderii consumatorilor in comertul electronic din Romania. Codul propus va incuraja dezvoltarea comertului electronic si a unui marketing direct decent.

Obiectivele acestui cod de conduita

Acest cod va permite comerciantilor ce-si desfasoara activitatea on-line, prin adoptarea lui, o crestere a increderii consumatorilor si deci dezvoltarea afacerii. Prin adoptarea lui la nivel national vom raspunde directivelor Europene cu privire la comertul la distanta si comertul electronic care incurajeaza in mod explicit dezvoltarea de unui cod de conduita. Acest set de norme se va aplica comerciantilor care ofera informatii online ca parte integranta a procesului de vanzare sau de marketing.

1. Transparenta operationala.

Consumatorul trebuie sa aibe incredere ca informatiile privind furnizorul de servicii ca si infomatiile despre cum sa poata fi accesate serviciile acestui furnizor vor fi usor accesibile pe site.

Fiecare furnizor de servicii de comert electronic trebuie sa furnizeze urmatoarele informatii care vor fi accesibile in mod permanent, de catre consumatorii ce ii viziteaza site-ul:

- numele persoanei fizice autorizate sau denumirea companiei ce administreaza site-ul si datele din registrul comertului/numarul de identificare fiscala

- adresa postala, fizica a sediului unde se desfasoara activitatea

- numerele de telefon, adresele de e-mail, si alte informatii de contact pentru a asigura dreptul consumatorilor la:

o orice plangere sau serviciu post vanzare

o a cere dezabonarea de la listele de marketing direct, newsletter-e

o a cere informatii despre produsele si serviciile oferite spre vanzare de comerciant

2. Ofertele comerciale si informatiile contractuale

Consumatorul trebuie sa poata vizualiza inainte de acceptarea contractului (achizitia bunurilor) informatiile comerciale si cele contractuale, termenii acestora trebuie sa fie clari si fara echivoc.

Setul de informatii minime ce trebuie prezentat pe site trebuie sa contina:

- identitatea, adresa postala si alte informatii de contact relevante ale furnizorului, in asa fel incat acesta sa fie clar identificat

- caracteristicile principale ale produslui sau serviciului ofertat, in termeni calitativi cat si cantitativi

- termenii financiari: pretul si taxele suplimentare (de transport, de operare, de asigurare, etc), orice alte costuri suplimentare

- termenii generali ai ofertei si orice restrictie, daca se aplica

- durata de valabilitate a ofertei daca este cazul

- modul de livrare a produslui sau serviciului oferit

- existenta si conditiile prin care utilizatorul isi poate exercita dreptul de a renunta la produsul/serviciul oferit, conditiile de returnare a acestuia, ca si modul de recuperare a banilor de catre utilizator

- modul si conditiile de terminare a contractului, acolo unde nu se specifica durata acestuia sau ea depaseste un an de zile

- datele de contact complete ale departamentului de service si ale celui de relatii cu publicul

- informatii despre garantie si despre serviciile oferite dupa vanzare

- modul de plata, utilizatorul putand alege acolo unde este cazul (ramburs, card bancar, ordin de plata, etc)

- trustlabel-uri/trustmark-uri aplicabile

Furnizorul de servicii de comert electronic trebuie sa prezinte clar pasii ce trebuie urmati de consumator pentru a achizitiona produsele sau serviciile comercializate. In orice moment al acestui proces consumatorul trebuie sa poata fi capabil sa-si corecteze datele introduse si/sau sa intrerupa acest proces din vointa proprie, fara conditionari si fara a se furniza explicatii.

La sfarsitul acestui proces comerciantii trebuie sa asigure verificarea datelor de catre consumator de doua ori, o data pentru a verifica exactitatea produselor ce vor fi comandate, si a doua oara pentru confirmarea finala. Confirmarea primirii comenzii de catre furnizor trebuie sa ajunga in maxim 24 de ore la consumator si trebuie sa includa datele comenzii precum produsele si pretul acestora, taxele si costurile aditionale, ca si informatiile despre conditiile privind returnarea produselor, modul in care se poate contacta departamentul de relatii cu clientii si cel de service, si modul de intrerupere a contractului.

Furnizorii trebuie sa fie de acord sa livreze bunurile si serviciile in perioada convenita de comun acord cu consumatorul sau intr-o perioada ce nu va depasi 30 de zile, din momentul in care clientul a transmis comanda.

Daca din anumite motive produsele au devenit indisponibile si comanda nu se poate livra, trebuie sa anunte clientul si sa propuna acestuia o noua data pentru finalizarea contractului sau furnizarea produselor. Daca din motive obiective comerciantului ii este imposibil de a livra comanda, clientul va fi informat in timp util si i se vor rambursa platile efectuate in avans, dar nu mai tarziu de 30 de zile de la data la care trebuia sa primeasca produsele.

Utilizatorul trebuie sa aibe dreptul de a anula comanda pe perioada respectiva si sa obtina returnarea platilor efectuate in avans in totalitate. Acest lucru va fi posibil timp de maxim 30 de zile de la primirea confirmarii comenzii si inainte de a se livra. Nu se aplica in cazul comenzilor cu produse personalizate sau a celor perisabile.

Consumatorul are dreptul de a denunta unilateral contractul, adica dreptul de a returna produsele sau serviciile livrate fara a motiva acest lucru si fara a fi penalizat pentru aceasta intr-un temen de 10 zile lucratoare conform legislatiei romanesti in vigoare, acest termen incepand din data la care bunurile au ajuns la client. Aceasta include si posibilitatea de a schimba un produs, de a obtine rambursarea banilor platiti, daca plata s-a facut in avans.

Daca furnizorul nu publica sau nu aduce la cunostinta consumatorului acest drept, atunci perioada de returnare se prelungeste pana la 90 de zile. Cele 10 zile de returnare a produslui fara invocarea unui motiv anume se vor scurge de la indeplinirea completa a obligatiilor legale de catre furnizor.

Orice cerere din partea furnizorilor care solicita ca produsele returnate sa fie in amabalajul original si cu toate accesoriile incluse, fara urme evidente de uzura sunt indreptatite. Cu toate aceste nu este normal pentru consumator sa pastreze aceste ambalaje si accsorii mai mult de o luna de zile.

3. Comunicarile comerciale

Consumatorii trebuie sa fie siguri ca orice comunicare comerciala primita de la un furnizor de servicii de comert electronic va fi usor si clar identificabila ca atare.

Furnizorii care vor trimite comunicari comerciale prin mijloace electronice consumatorilor, fie ca le sunt clienti sau nu, fara a le fi cerut in prealabil acordul, trebuie sa:

- indice clar ca mesajele primite sunt de natura comerciala

- sa consulte listele de consumatori care si-au exercitat dreptul de a nu primi in continuare mesajele si s-au dezabonat, pentru a respecta dorinta acestora de a nu mai primi mesaje comerciale

Tehnologiile electronice nu vor fi utilizate de furnizori pentru a induce in eroare consumatorii cu privire la promotiile oferite. Mai mult acestia nu trebuie sa ingradeasca dreptul consumatorilor de a renunta in orice moment la reclama sau oferta prezentata si sa nu faca uz de mijloace tehnice ce nu permit utilizatorilor acest lucru.

4. Securitatea tranzactiilor

Furnizorii de servicii de comert electronic vor oferi metode sigure si facile pentru plata online

Furnizorii trebuie sa fie constienti ca utilizatorii investesc incredere in site-urile vizitate si in companiile respective, si trebuie sa faca toate eforturile pentru a satisface nevoie clientilor cu privire la securitatea tranzactiilor online.

Comerciantii ar trebui sa furnizeze consumatorilor metode sigure si simple de plata online.

Consumatorii trebuie instiintati inainte de a completa datele financiare pe aceste mecanisme de plata online, de gradul de securizare si de nivelul de siguranta al datelor ce vor fi furnizate de client, de modul in care aceste date vor fi folosite de catre companie sau de catre procesatorul de plati electronice.

5. Protejarea datelor cu caracter personal si intimitatea utilizatorilor

Consumatorii trebuie sa aibe incredere ca datele personale si intimitatea acestora va fi respectata cu strictete in mediul online. Ei vor fi informati despre modul de folosire a acestor date si despre drepturile lor.

Fiecare furnizor trebuie sa publice pe site-ul propriu politica de confidentialitate si informatii detaliate despre:

- natura informatiilor colectate de la consumator, scopul colectarii acestora si modul lor de folosire in cadrul companiei

- natura si modul in care aceste informatii pot ajunge le terte parti

- un punct de contact pentru solicitari ale consumatorilor cu privire la datele personale

- modul de implementare si de folosire a cookies-urilor si a mecanismelor de urmarire a activitatii consumatorilor

- modul de acces al consumatorilor la datele personale proprii

- dreptul de a cere stergerea acestor informatii din bazele de date a oricarui consumator si modul de a face acest lucru

- dreptul de a refuza colectarea datelor personale de catre comerciant, de a refuza inscrierea pe listele de marketing direct

6. Protectia minorilor fata de continut neadecvat

Consumatorii trebuie sa fie siguri ca furnizorii de servicii de comert electronic vor respecta sensibilitatea si intimitatea copiilor si nu le vor cere date personale fara consimtamantul parintilor.

Consumatorii vor impiedica accesul minorilor la informatii si produse destinate adultilor.

Furnizorii vor incuraja parintii in implicarea acestora in activitatile online ale copiilor, si vor afisa pe site:

- modul in care informatiile publicate special pentru consumatorii minori respecta standardele nationale, sunt potrivite varstei acestora si nu exploateaza credulitatea si lipsa de experienta a acestora

- cererea acordului parental/tutore pentru informatiile colectate de la minori, inainte de procesarea lor in orice fel sau inainte de instrainarea acestor informatii catre terte parti

Comerciantii trebuie sa incurajeze minorii ce achizitioneaza bunuri sau servicii on-line sa obtina in prealabil acordul parental. Oferte de creditare a produselor sau serviciilor nu se vor face minorilor. Nici o comunicare comerciala directionata catre minori nu va contine materiale care pot dauna psihic, mental sau moral acestora. Comerciantii nu vor organiza jocuri sau premii oferite copiilor pe site-uri in scopul de a colecta date personale detaliate de la acestia.

7. Servicii de tip suport tehnic si service, reclamatii si sugestii

Consumatorii trebuie sa fie siguri ca orice comunicare cu serviciile de tip service ale furnizorului va ajunge la destinatie si ca informatiile oferite pe site sunt corecte.

Furnizorii trebuie sa ofere consumatorilor informatii complete despre cum gestioneaza reclamatiile, despre modul in care acestea trebuie depuse in cadrul companiei, ca si despre dreptul clientilor de a apela la instantele de judecata in cazul nesolutionarii acestora.

Furnizorii trebuie sa asigure o solutionare eficienta a reclamatiilor in cadrul companiilor respective. Termenul legal de solutionare a reclamatiilor trebuie adus la cunostiinta consumatorilor inainte de incheierea contractului sau achizitionarea bunurilor. Acest termen nu se va prelungi fara acordul consumatorului cu mai mult de 30 de zile de la primirea reclamatiei. Prelungirea acestui termen va fi adusa la cunostinta consumatorului in timp util.

Furnizorii trebuie sa mentioneze clar si simplu, usor de inteles urmatoarele:

- drepturile legale ale consumatorului asa cum sunt ele stipulate in legislatia nationala in vigoare

- principalele elemente ale garantiei: durata, localizarea geografica daca este cazul, si alte informatii relevante

- datele de contact alte departamentului de relatii cu clientii, ale departamentului de service si ale acelor departamente ce asigura servicii post vanzare (adresa fizica, telefoane, e-mailuri, fax, si alte detalii)

8. Respectarea cadrului legal

Consumatorii trebuie sa fie siguri ca furnizorii vor respecta legislatia nationala si europeana in vigoare.

Furnizorii trebuie sa respecte legile nationale si directivele europene cu privire la comertul electronic, marketingul direct, comertul la distanta, precum si alte norme nationale aplicabile.

(Ghid MCTI)

Principalele certificate ECDL

2009-01-01T17:00:34-07:00

ECDL Start şi ECDL Complet

Programul ECDL (European Computer Driving Licence) Complet cuprinde 7 module, după cum urmează:

Conceptele de bază ale Tehnologiei Informaţiei(IT)
Utilizarea computerului şi organizarea fişierelor-Windows XP (sau echivalent)
Procesare de text - Word (sau echivalent)
Calcul tabelar - Excel (sau echivalent)
Baze de date - Acccess (sau echivalent)
Prezentări – Powerpoint (sau echivalent)
Informaţie şi Comunicare- Outlook XP şi Internet Explorer 6.0 (sau echivalent)

ECDL Start constă într-un număr de 4 module:

Utilizarea computerului şi organizarea fişierelor - ABC-ul Calculatoarelor
Procesare de text - Word (sau echivalent)
Informaţie şi Comunicare - Outlook şi Internet Explorer 6.0 (sau echivalent)
şi ultimul va fi opţiunea dumneavoastră dintre cele 4 module care au mai rămas.

ECDL Avansat

Permisul ECDL Avansat există pentru următoarele 4 module:

Procesare de text - Word (sau echivalent)
Calcul tabelar - Excel (sau echivalent)
Baze de date - Access (sau echivalent)
Prezentări - Powerpoint (sau echivalent)

Deţinătorul unui astfel de certificat ECDL este în general un angajat într-o funcţie în care pretenţiile privind utilizarea computerului sunt mai ridicate. Permisul ECDL Avansat este o certitudine a faptului că angajatul este performant şi eficient, capabil să gestioneze cu multă responsabilitate şi uşurinţă fişiere complexe.

(Ghid MCTI)

Video: European Computer Driving Licence: Module One - Computer Viruses

Analiza fişierului de acces al serverului web

2008-12-31T07:50:00-07:00

Severele web înregistrează unele din tranzacţiile sale într-un fişier de acces. S-a descoperit de curând că aceste fişiere de acces pot fi citite cu un program pentru a evidenţia date privind popularitatea unui sit web. Aşa procedează software pe baza analizei accesului pe web.

La începutul anilor 1990, statisticile sitului web costau în primul rând în numărarea apelurilor clienţilor (sau hituri) realizate pe un server web. Aceasta era o metodă rezonabilă iniţial, întrucât fiecare sit web consta dintr-un singur fişier HTML. O dată cu introducerea imaginilor în HTML, şi situri web compuse din mai multe fişiere HTML, această metodă a devenit mai puţin utilă. Primul analizor de acces comercial adevărat a fost realizat de IPRO în 1994.

Două unităţi de măsură au fost introduse la mijlocul anilor 1990 pentru a măsura mai corect volumul activităţii umane pe servere web. Acestea au fost vizualizări de pagini şi vizite (sau sesiuni). O vizualizare de pagină a fost definită ca un apel realizat către serverul web pentru o pagină, diferit de apelul pentru o imagine, în timp ce o vizită a fost definită ca o secvenţă de apeluri de la un client unic identificat care expira după o anumită perioadă de inactivitate, de obicei 30 minute. Vizualizările de pagini şi vizitele sunt încă măsurători folosite în mod obişnuit, dar în prezent sunt considerate măsurători simpliste.

Apariţia scripturilor de căutare (spiders) şi a roboţilor motoarelor de căutare spre finalul anilor 1990, împreună cu proximităţile web (web proxies) şi adresele IP atribuite dinamic pentru mari companii şi ISPuri, a făcut din ce în ce mai dificil de identificat vizitatorii umani pe un sit web. Analizoarele de acces menţineau istoricul vizitelor prin cookies, şi ignorând apelurile venite de la scripturile de căutare.

Utilizarea extensivă a sistemelor web cache a prentat de asemenea o problemă în analiza fişierelor de acces. Dacă o persoană revizitează o pagină, al doilea apel va folosi adesea sistemul cache al browserului, astfel încât serverul web nu va primi apelul. Aceasta înseamnă că această a doua vizită nu este înregistrată de server. Sistemele cache pot fi evitate prin configurarea serverului web, dar aceasta poate duce la degradarea performanţelor pentru vizitatorii sitului web respectiv.

(Inspirat din Wikipedia)

Tehnologii de analiză web on-site

2008-12-31T07:46:08-07:00

Mulţi vânzători oferă software şi servicii pentru analiza web on-site. Există două tehnologii mai importante pentru colectarea datelor. Prima metodă, analiza fişierului de acces (logfile), citeşte fişierele de acces în care înregistrează serverul web toate tranzacţiile sale. Cea de a doua metodă, etichetarea paginii (page tagging), foloseşte Javascript pe fiecare pagină pentru a notifica unui terţ server când o pagină este citită de un browser web. Ambele colectează date care pot fi procesate pentru a produce rapoarte cu traficul web.

Se pot folosi şi alte surse de date pentru a creşte volumul datelor colectate. De exemplu, rata de răspuns la email, date privind campanii de email direct, informaţii privind vânzările şi traseul vizitatorilor, perormanţele utilizatorilor (precum aşa-numita hartă termică), sau alte date considerate necesare.

(Inspirat din Wikipedia)