In contextul economiei actuale pentru a atinge un anumit prag de dezvoltare orice economie nationala trebuie sa aiba o politica economica bine pusa la punct care sa conduca spre atingerea obiectivelor stabilite la nivel international.

Politica economica “constituie ansamblul deciziilor adoptate de catre autoritatile publice in vederea orientarii activitatii economice intr-un sens considerat rezonabil pe teritoriul national. Fiind un arbitraj intre diferite tipuri de obiective si instrumente, politica economica reprezinta ansamblul alegerilor economice ale autoritatii publice, similar alegerilor economice ale consumatorului, producatorului, investitorului, etc.” [1]

In urma experientei acumulate de tarile dezvoltate, cat si de tarile care aspirau catre democratie si catre o economie de piata, s-au stabilit cinci obiective generale ale politicii economice.

1. cresterea economica;
2. ocuparea fortei de munca;
3. stabilitatea preturilor;
4. echilibrul extern;
5. controlul deficitului bugetar(datoria publica).

Politica economica cuprinde 4 categorii de politici, principale fiind primele doua

1. politica financiara
2. politica monetara
3. politica veniturilor
4. politici specifice.

Coordonarea politicilor monetare si fiscale este cruciala in asigurarea stabilitatii macroeconomice (Mishkin, 2001). Dat fiind obiectivul politicii monetare de a asigura stabilitatea preturilor, politica fiscala va fi constransa intr-un mod signifiant deoarece va trebui sa asigure o optimizare a veniturilor din taxe, un buget ce poate fi sustinut si o consistenta intre datoria publica si masa monetara.

Intr-o economie utopica intre politica monetara si cea fiscala ar fi o coordonare perfecta. Totusi, nu traim intr-o lume perfecta iar astfel de coordonare este imposibil de realizat. Teoretic, ar trebui sa existe o transparenta absoluta si perfecta astfel incat autoritatile fiscale si monetare, dar si populatia sa aiba la dispozitie toate informatiile necesare.

Daca ne raportam la cazul Romaniei se poate observa ca inca nu se indeplinesc toate conditiile necesare pentru ca aceasta coordonare sa se aproprie de perfectiune. Fiind o tara cu o economie emergenta care are parte totodata si de o instabilitate politica accentuata vor mai trece cativa ani pana cand in Romania va exista o coordonare buna intre politica monetara si cea fiscala.

In data de 13 februarie 2007, actualul Ministru al Economiei si Comertului, Varujan Vosganian, a declarat cu ocazia unei conferinte dedicate proiectelor europene, organizata de Banca Comerciala Romana, ca Romania va trece de la statutul de economie emergenta la cel de economie mediu dezvoltata la nivelul anilor 2015 - 2020, atunci cand se vor diminua decalajele la nivelul competitivitatii societatii romanesti

Romania are cinci domenii unde manifesta decalaje comparativ cu celelalte state membre: mediul competitional, sustenabilitatea politicii fiscale, sustenabilitatea politicii sociale, dezvoltarea rurala si nivelul competitivitatii societatii romanesti. Ministrul a spus ca mediul competitional se va imbunatati in urmatorii trei-patru ani in urma corelarii politicii monetare cu dezvoltarea economica, urmand ca in circa doi-trei ani Romania sa intre pe coridorul de inflatie de trei la suta, conform criteriilor de la Maastricht. Decalajul in politica fiscala va fi redus pana la nivelul anului 2010, atunci cand veniturile bugetare in PIB se vor cifra la circa 37 la suta.

Nota:

[1] “Finante publice”, Coord. Tatiana Mosteanu, Editura Universitara Bucuresti, 2005, pag. 39.