Obstacole in calea dezvoltarii comertului electronicLa nivel de promovare a folosirii cardului pe Internet de catre utilizatorul final, s-a facut foarte putin astfel incat exista un segment al posesorilor de card, extrem de redus, care stie ca se poate plati si online si mult mai putini stiu ca pot face acest lucru in conditii de siguranta.
Din cele peste doua miloane de carduri valide cate aveau in circulatie la 31 decembrie 2005 BCR, RZB si Banca Tiriac (banci care au implementat standarduil 3D Secure), numai 2.000 erau efectiv activate pentru a tranzactiona in regim 3D Secure.
Cine ar fi trebuit sa faca promovarea? Evident, in primul rand bancile emitente de carduri. Pana de curand, au existat numai campanii firave de promovare. Deocamdata, singura banca din Romania care investeste in promovarea comertului electronic este BRD- Groupe Societe Generale care sprijina o publicatie dedicata comertului electronic (Link Magazine). Dintre ceilalti actori din piata de comert electronic, doar integratorii/procesatorii de comert electronic au mai avut cateva initiative notabile. Cea mai vizibila dintre ele, avand si cel mai mare impact mediatic, fiind o emisiune de televiziune. Desfasurata pe Realitatea TV in perioada aprilie-mai 2006, emisiunea prezenta zilnic un magazin virtual pe durata a trei minute.
Desi in piata sunt peste 8,5 milioane de carduri bancare valide si alte aproximastiv 700.000 de carduri de credit nebancare, Romania este inca o tara a numerarului. Ponderea numerarului din afara sistemului bancar in M2 (masa monetara in sens larg) este de peste 14%, comparabila cu cea inregistrata in anul 1997. Cu alte cuvinte, introducerea cardurilor nu a influentat scaderea numerarului. De ce? In continuare, 90% din tranzactiile posesorilor de card sunt retrageri de numerar. Media lunara este inca de doua tranzactii per card, ceea ce insemna ca marea majoritate a posesorilor foloseste cardul pentru retragerea avansului si a lichidarii. De aceea, indiferent de tipul mesajului de e-commerce, marea masa a posesorilor de card nu-i va da curs pentru simplul motiv ca nu-l intelege. Din nefericire, aceeasi reactie se regaseste intr-un segment important din media romaneasca, unde primeaza in continuare senzationalul – « cat au mai fraudat hacherii romani » - si nu utilul – prezentarea simpla, clara si consistenta a diverselor aplicatii de plata la distanta.
Aceasta este concluzia unui studiu efectuat relativ recent, de catre unul dintre analistii echipei NO-CASH, pe un esantion de peste 430 de magazine virtuale. 95% din site-urile de comert electronic sunt construite haotic, nu tin cont de regulile de bun simt din e-commerce, nu stiu sa comunice, nu stiu sa se promoveze, nu au un client service pus la punct si “nu”-urile pot continua. Asemenea magazine ar implementa degeaba modulele de plati online, pentru ca potentialul client va parasi site-ul in cateva minute si, din pacate, este foarte posibil sa nu revina niciodata.
Marea majoritate a magazinelor virtuale actuale nu au un plan de afaceri si o gandire pe termen lung a afacerii. In general se copiaza modele de succes fara sa se acorde importanta specificului afacerii. Se mizeaza doar pe recuperarea intr-un termen cat mai scurt a investitiei initiale fara eforturi suplimentare pentru sprijinirea vanzarilor. In randul responsabililor acestor magazine virtuale exista foarte multi entuziasti si prea putini antreprenori.
In scolile din Romania se predau si in prezent cursuri de acum 20 de ani. La informatica se studiaza FoxPro, Turbo Pascal si alte asemenea programe rudimentare care astazi sunt folosite extrem de putin. Invatamantul ar trebui sa tina pasul cu evolutia tehnologia. Ar fi extraordinar daca in facultati, studentii ar invata cum isi pot face propria afacere pe Internet.
Inexistenta unor proiecte la nivel national, de preferat guvernamentale, este un mare ostacol in calea dezvoltarii pietei de comert electronic.
Lipsa unor precizari/reglementari clare privind tranzactiile de cross-border din partea organizatiilor internationale de plata este un ostacol important in dezvoltarea comertului electronic. Sa nu uitam ca pana la impunerea acestei restrictii (vara anului 2005), 95% din comertul electronic procesat in Romania avea la baza tranzactii cross-border. Odata cu intrarea Romaniei in Uniunea Europeana, Romania va migra din zona CEMEA in zona UE unde tranzactiile cross-border sunt permise – cel putin intre statele membre. Daca un comerciant local nu are incredere sa lucreze cu o banca romaneasca, sau este nemultumit de nivelul comisioanelor practicate, va putea sa semneze cu o banca din Germania de exemplu, pentru a-si procesa tranzactiile de comert electronic.
Peste 46% din populatia Romaniei traieste in mediu rural, acolo unde prezenta unui calculator este extrem de timida iar utilizarea cardului este ca si inexistenta. Slaba dotare a populatiei cu PC-uri sau alte mijloace de tehnica de calcul face ca piata de comert electronic sa fie inca slab dezvoltata.
O cifra optimista estimeaza numarul de utilizatori ai Internetului la aproximativ 25% din populatia tarii. Cifra aceasta poate fi imbunatatita prin programe guvernamentale si private de dezvoltare a infrastructurii in domeniul comunicatiilor, si de masuri fiscale adecvate in acest domeniu.
Intre consumatorul roman si cel vest-european exista diferente de natura psiho-comportamentala data de lipsa traditiei in domeniu. In Europa a existat o istorie a comertului la distanta (comenzi "prin posta", inclusiv cataloage, firme de tip piramidal – Multi Level Marketing) care practic a oferit baza comertului electronic. De asemenea, in Europa a existat meseria de comis-voiajor, agentul de vanzare "la usa" care a reprezentat baza credibilitatii comertului cu produse oferite de comercianti necunoscuti.
(Ghid MCTI - Aveţi nevoie de un webmaster? Click AICI. Tel. 0745-526896)
English
Română