<?xml version="1.0" encoding="utf-8"?>
<feed xmlns="http://www.w3.org/2005/Atom">
  <title>Nicolae Sfetcu</title>
  <subtitle>My virtual house and friends</subtitle>
  <link rel="alternate" type="text/html" href="http://www.sfetcu.com/ro/content/Iosif-Constantin-Dr%C4%83gan-memoriam"/>
  <link rel="self" type="application/atom+xml" href="http://www.sfetcu.com/ro/node/2089/atom/feed"/>
  <id>http://www.sfetcu.com/ro/node/2089/atom/feed</id>
  <updated>2008-08-21T20:11:01-06:00</updated>
  <entry>
    <title>Iosif Constantin Drăgan - In memoriam </title>
    <link rel="alternate" type="text/html" href="http://www.sfetcu.com/ro/content/Iosif-Constantin-Dr%C4%83gan-memoriam" />
    <id>http://www.sfetcu.com/ro/content/Iosif-Constantin-Dr%C4%83gan-memoriam</id>
    <published>2008-08-21T18:10:32-06:00</published>
    <updated>2008-08-21T20:11:01-06:00</updated>
    <author>
      <name>nicolae</name>
    </author>
    <category term="avere" />
    <category term="cărţi" />
    <category term="cultura" />
    <category term="dacii" />
    <category term="Daniela Veronica Guşă" />
    <category term="Decebal" />
    <category term="in memoriam" />
    <category term="Iosif Constantin Drăgan" />
    <category term="istoria" />
    <category term="Italia" />
    <category term="Lugoj" />
    <category term="Mike Fink" />
    <category term="naţionalism" />
    <category term="Nicolae Ceauşescu" />
    <category term="om de afaceri" />
    <category term="Palma de Mallorca" />
    <category term="Persoane" />
    <category term="promovare" />
    <category term="protocronism" />
    <category term="români" />
    <category term="România" />
    <category term="statuie" />
    <category term="Ştefan Guşă" />
    <summary type="html"><![CDATA[<p>
<img src="http://www.sfetcu.com/sites/default/files/images/IosifConstantinDragan.jpg" alt="Iosif Constantin Drăgan" title="Iosif Constantin Drăgan" class="image image-preview" width="240" height="279" /></p>
    ]]></summary>
    <content type="html"><![CDATA[<p>
<img src="http://www.sfetcu.com/sites/default/files/images/IosifConstantinDragan.jpg" alt="Iosif Constantin Drăgan" title="Iosif Constantin Drăgan" class="image image-preview" width="240" height="279" /></p>
<p>Nu l-am cunoscut personal pe Iosif Constantin Drăgan dar, prin acţiunile  intreprinse, şi mai ales prin cărţile sale &icirc;n care &icirc;ncearcă să cultive m&acirc;ndria  naţională şi ideea că dacii au fost dintotdeauna o naţie harnică şi vitează,  mi-a c&acirc;ştigat definitiv respectul. Deşi plecat de foarte mult timp din ţară, a  continuat să considere, chiar şi &icirc;n ultimii ani, că e dator ţării de origine,  folosind o mare parte din averea sa pentru promovarea culturii şi istoriei  rom&acirc;nilor (spre deosebire de marea majoritate a rom&acirc;nilor actuali foarte bogaţi  care, după ce şi-au c&acirc;ştigat averile fur&acirc;nd, nu au returnat societăţii de care  s-au folosit nici măcar un ban pentru binele public).</p>
<p>Ast<span lang="ro">&#259;zi, 21 august, a trecut în nef</span>i<span lang="ro">in&#355;&#259; Iosif Constantin Dr&#259;gan</span>, la Palma de Mallorca<span lang="ro">,</span> Italia<span lang="ro">. </span>Funeraliile vor avea loc luni, 25 august, în ora&#351;ul s&#259;u natal, Lugoj.</p>
<p>Dumnezeu să-l odihnească!</p>
<object width="425" height="344"><param name="movie" value="http://www.youtube.com/v/8PVDs8LovQM&hl=en&fs=1&rel=0" /><param name="allowFullScreen" value="true" /><embed src="http://www.youtube.com/v/8PVDs8LovQM&hl=en&fs=1&rel=0" type="application/x-shockwave-flash" allowfullscreen="true" width="425" height="344"></embed></object><p>Iosif Constantin Drăgan (n. 20 iunie 1917, Lugoj, m. 21 august 2008, Palma de  Mallorca) este un om de afaceri rom&acirc;n, stabilit de decenii &icirc;n Italia. A scris  mai multe cărţi, &icirc;n general cu tematică istorică. A scos buletinul Noi tracii.  &Icirc;n anul 2005 a fost pe locul doi &icirc;n topul celor mai bogaţi rom&acirc;ni, conform  revistei <i>Capital</i>, cu o avere estimată la 850 de milioane de dolari.  Conform aceleiaşi reviste &icirc;n 2006 a urcat pe primul loc, cu 1,3-1,6 miliarde de  dolari.</p>
<p>Iosif Constantin Drăgan a terminat Dreptul la Universitatea din Bucureşti. &Icirc;n  anul 1941, a obţinut o bursă de studii &icirc;n Italia, la Universitatea din Roma,  unde a studiat ştiinţe politice şi economie. La acea vreme Drăgan a fost atras  de idealurile fasciste şi de Garda de Fier, şi, &icirc;n interiorul acesteia, a  reprezentat un curent de opinie corporatist. &Icirc;n 1941 a pus bazele unei companii  care exporta petrol rom&acirc;nesc Italiei fasciste.</p>
<p>După al doilea razboi mondial, &icirc;n 1948, fondează o companie de distribuţie a  gazului metan, Butan Gas. &Icirc;n urma venirii la putere a Partidului Comunist Rom&acirc;n  &icirc;i este interzisă pentru 30 de ani revenirea &icirc;n Rom&acirc;nia.</p>
<p>&Icirc;n 1967 a pus bazele &ldquo;Fundaţiei Europene Drăgan&rdquo;, fundaţie care declară ca  scop promovarea &ldquo;valorilor civilizaţiei rom&acirc;neşti&rdquo;. A mai fondat două edituri  (Nagard &icirc;n Italia şi Europa Nova &icirc;n Rom&acirc;nia), o universitate privată (al carei  proprietar este), Universitatea Europeană Drăgan (fondata &icirc;n 1991 &icirc;n Lugoj), o  staţie TV, una radio (Radio NovaFm), un ziar săptăm&acirc;nal (Redeşteptarea) şi un  cotidian local (Renaşterea Bănăţeană) &ndash; toate &icirc;n Rom&acirc;nia. De asemenea a mai  finanţat construirea l&acirc;ngă Orşova a unei statui &icirc;nalte de 40 de metri a lui  Decebal (cea mai &icirc;naltă sculptură &icirc;n piatră din Europa).</p>
<p>Datorită unor carţi pe care le-a publicat a fost asociat curentului la  graniţa dintre protocronism şi naţionalism din istoriografia rom&acirc;nă, promovată  ulterior de regimul lui Nicolae Ceauşescu. Deşi simpatizant al Gărzii de Fier,  Drăgan devine un colaborator semioficial al lui Ceauşescu şi al regimului  comunist, ca rezultat av&acirc;nd acces la anumite documente inedite despre Ion  Antonescu, documente pe care le-a folosit &icirc;ntr-o carte &icirc;n care &icirc;l pune &icirc;ntr-o  lumină favorabilă pe acesta.</p>
<p>&Icirc;n anul 1995, la v&acirc;rsta de 78 de ani, Drăgan s-a căsătorit cu Daniela  Veronica Guşă (aceasta av&acirc;nd la momentul respectiv 22 de ani), fiica generalului  Ştefan Guşă, fostul şef al Marelui Stat Major al Armatei Rom&acirc;ne (1986-1989).  Drăgan are şi un fiu mai mare &ndash; Mike Fink, născut &icirc;n 1971, care &icirc;n 2005 a  anunţat că nu a reuşit &icirc;n precedenţii trei ani sub nici o formă să-şi contacteze  tatăl. Ziarul Ziua a concluzionat ca Drăgan era ţinut captiv de mai t&acirc;năra sa  soţie şi de partenerii săi de afaceri. Totuşi, potrivit jurnaliştilor de la  Averea, el a fost văzut &icirc;n Bucureşti c&acirc;teva zile mai t&acirc;rziu, lu&acirc;nd cina &icirc;ntr-un  restaurant &icirc;mpreună cu soţia.</p>
<h2><span class="mw-headline">Cărţi publicate</span></h2>
<p>Profesorul Iosif Constantin Drăgan a publicat de-a lungul anilor mai multe  lucrări ştiinţifice privind istoria milenară a rom&acirc;nilor, cum ar fi:</p>
<ul>
<li><i>&ldquo;Noi, tracii şi istoria noastră multimilenară&rdquo;</i> (Nagard, Milano,  	1976, tradusă &icirc;n 8 limbi);</li>
<li><i>Aurel C. Popovici</i> (1977)</li>
<li><i>Idealuri şi destine</i> (1977)</li>
<li><i>&ldquo;Mileniul imperial al Daciei&rdquo;</i> (Ed. Ştiinţifică şi Enciclopedică,  	Bucureşti, 1985);</li>
<li><i>&ldquo;Istoria Rom&acirc;nilor&rdquo;</i> (Ed. Europa Nova, Bucureşti, 1994);</li>
<li><i>&ldquo;Antonescu, Mareşalul şi Conducătorul Rom&acirc;niei&rdquo;</i> (Ed. Europa Nova,  	Bucureşti, 1996);</li>
<li><i>&ldquo;Adevărata istorie a rom&acirc;nilor&rdquo;</i> (Nagard, Milano, 1996).</li>
</ul>
<p>De asemenea, a publicat şi trei volume &icirc;n domeniul cercetărilor de marketing  şi anume:</p>
<ul>
<li><i>The World Mission of the International Marketing Federation</i>  	(1985)</li>
<li><i>Geoclimate and History</i> (1987-1989)</li>
<li><i>Bazele Cognitive ale Cercetărilor de Marketing</i> (1995) - &icirc;n  	colaborare cu prof. M.C. Demetrescu</li>
</ul>
<p>A mai publicat şi două autobiografii:</p>
<ul>
<li><i>&Icirc;n serviciul Europei</i> (1971)</li>
<li><i>Prin Europa</i> - 4 vol. (1973-1980)</li>
</ul>
<p>(<a href="http://ro.wikipedia.org/">Wikipedia</a>)</p>
<object width="425" height="344"><param name="movie" value="http://www.youtube.com/v/P69D_SKtN-k&hl=en&fs=1&rel=0" /><param name="allowFullScreen" value="true" /><embed src="http://www.youtube.com/v/P69D_SKtN-k&hl=en&fs=1&rel=0" type="application/x-shockwave-flash" allowfullscreen="true" width="425" height="344"></embed></object>    ]]></content>
  </entry>
</feed>
