Ce-nseamnă să fii prost (dar nu crescut!)

Într-unul din bloguri, cu cca o lună în urmă, am criticat în mai multe articole asocierea între o firmă privată şi o instituţie publică, prin care firma privată a "mâncat" practic bani de la Uniunea Europeană în numele instituţiei, realizând un proiect absolut formal, fără nicio finalitate practică.

La scurt timp, primesc telefon de la firma respectivă solicitându-mi să îşi facă reclamă în reţeaua mea de situri web la suma pe care o hotărăsc eu. Modul de abordare era prea abrupt pentru a fi dezinteresat. Nicio întrebare privind traficul, targetul, geolocaţia, nimic. Doar că îmi dau bani pentru a le face reclamă.

Acuma, de ce zic eu prost: pentru că nu am zis direct o sumă. x mii USD. M-am apucat să le explic, ca în atâtea alte cazuri anterioare, toate posibilităţile prin care îşi pot face reclamă în reţeaua MultiMedia. Inclusiv varianta free. Şi uite-aşa au înţeles respectivii că nu am scris articolele respective pentru a-i stoarce pe ei de bani, ci pentru că aşa am crezut eu la un moment dat. Şi şi-au dat seama că nu e cazul să mă "cumpere". Concluzia? "Prost", pentru că nu am procedat aşa cum ar fi făcut un om "deştept": iau banii, şterg articolele, şi uit de ei.

De ce nu "crescut"? Pentru că mi-ar fi prins bine banii, dar aş fi regretat toată viaţa gestul respectiv.

Să le fie de bine!