Cascading Style Sheets (CSS) este un limbaj pentru stiluri folosit pentru a descrie prezentarea (aspectul şi formatarea) unui document scris într-un limbaj de marcare. Aplicaţia sa cea mai cunoscută este realizarea stilului paginilor web scrise în HTML şi XHTML, dar limbajul poate fi aplicat oricărui tip de document XML, inclusiv SVG şi XUL.
JavaServer Faces (JSF) este un şablon pentru aplicaţii web pe bază de Java pentru simplificarea dezvoltării interfeţelor pentru utilizator pentru aplicaţii Java EE. Spre deosebire de şabloanele web MVC bazate pe solicitări, JSF foloseşte o abordare bazată pe componente. Starea componentelor UI este salvată când clientul face o solicitare pentru o nouă pagină şi restaurată când solicitarea este returnată. JSF foloseşte JavaServer Pages (JSP) pentru tehnologia de afişare, dar poate adapta şi alte tehnologii (precum XUL). JSF include:
În metacomputing, WebOS şi sistemele de operare web sunt termeni care descriu servicii de reţele pentru procesarea distribuită la nivelul Internetului, ca în Proiectul WebOS de la UC Berkeley, şi Proiectul WOS. În ambele cazuri scala sistemului de operare web se extine pe Internet.
Termenii WebOS şi sistem de operare web au fost folosite mai pe larg şi cu ai mare popularitate în contextul "webului ca în HTTP", şi pentru multe sensuri, de la sisteme singulare la colecţii de sisteme. În aprilie 2002, Tim O'Reilly vorbea de "sistemul de operare pe Internet emergent" ca o colecţie deschisă de servicii web.
Folosirea unui nume pentru o reprezentare mai umană a adreselor numerice abstracte ale maşinilor în reţea datează înainte de TCP/IP, de pe vremea ARPAnet. Pe atunci se folosea un alt sistem, DNS fiind inventat abia în 1983, la scurt timp după ce a început să se folosească TCP/IP. În sistemele mai vechi, fiecare calculator din reţea folosea un fişier denumit HOSTS.TXT dintr-un calculator de la SRI (acum SRI International). Fişierul HOSTS.TXT mapa adresele numerice în nume. Un fişier pentru gazde încă mai există în cele mai multe sisteme de operare modene, în mod implicit sau din configurare, şi permite utilizatorilor să specifice o adresă IP (de ex. 192.0.34.166) folosind-o ca nume de gazdă (de ex. www.exemplu.net) fără a mai verifica DNS. Începând cu 2006, fişierul gazdelor serveşte în primul rând pentru rezolvarea unor erori DNS sau pentru maparea adreselor locale pentru nume mai uşor de reţinut.
Pentru a îmbunătăţi interoperabilitatea serviciilor web, WS-I publică profile. Un profil este un set de specificaţii de bază (SOAP, WSDL, …) într-o versiune specifică (SOAP 1.1, UDDI 2, …) cu unele cerinţe suplimentare pentru a resticţiona folosirea specificaţiilor de bază. WS-I publică de asemenea cazuri de folosire şi instrumente de testare pentru a ajuta la conformarea profilelor cu serviciile web.