George Akerlof, Michael Spence, şi Joseph E. Stiglitz, premiul Nobel în economie în 2001
În economie şi teoria contractului, asimetria informaţională se ocupă cu studiul deciziilor în tranzacţii unde o parte are informaţii mai multe şi mai bune decât cealaltă parte. Aceasta crează un dezechilibru între partenerii tranzacţiei cu rezultate inechitabile. Exemple de astfel de asimetrii sunt alegerea eronată şi hazardul moral. Cel mai adesea, asimetriile informaţionale sunt studiate în contextul problemelor agentului principal.
Ipotecă scoasă la vânzare
O criză poate apare la nivel personal sau de societate. Ea poate fi traumatică sau de stres datorită unor schimbări în viaţa personală, sau datorită unei situaţii sociale periculoase, în politică, societate, economie sau domeniul militar, sau un eveniment de mediu pe scară mare în special implicând ameninţarea unei schimbări abrupte. În termeni mai general, termenul semnifică o "perioadă de testare" sau "un eveniment în curs de apariţie".
În economie, politica fiscală se referă la încercările guvernului de a influenţa direcţia economiei prin schimbări în taxele guvernamentale, sau prin unele cheltuieli (alocaţii fiscale). Cheltuielile guvernamentale şi colectarea veniturilor sunt factorii determinanţi în influenţarea economiei.[1]
