Conform statisticilor RomCard, doar 0,2 procente din totalul tranzactiilor cu cardul efectuate prin Internet reprezinta fraude sau plangeri (chargeback-uri), generate intotdeauna de cumparator, respectiv posesorul de card. In peste 90% din cazuri, acesta nu recunoaste tranzactia.
Potrivit Inspectoratului General al Politiei Romane (IGP) – Brigada pentru Combaterea Crimei Organizate, in prima jumatate a anului 2006 fraudele cu carduri au cunoscut o crestere exponentiala, inregistrandu-se numeroase cazuri de personae depistate la bancomate in Romania care folosesc carti de credit in mod fraudulos. De asemenea, autoritatile straine au semnalat numeroase cazuri in care cetateni romani sunt depistati comitand astfel de fraude la bancomate in afara tarii.
Principalele moduri de operare intalnite sunt:
SKIMMING-ul care consta in instalarea de dispozitive la bancomate, POS-uri sau camere de luat vederi prin care sunt copiate datele de pe benzile magnetice ale cardurilor si este capturat PIN-ul. Ulterior, datele obtinute sunt transferate in computere si, cu ajutorul altor dispozitive, banda magnetica a cardului este reinscriptionata.
PHISHING-ul: crearea unor pagini web false si transmiterea de mesaje electronice catre diverse personae in scopul obtinerii unor date de identitate sau informatii confidentiale de pe carduri sau referitoare la conturi bancare.
In cele mai multe cazuri, activitatile infractionale sunt initiate din Romania dar vizeaza victime din strainatate sau sunt finalizate in strainatate, unde se ridica produsul financiar.
Autorii folosesc in comiterea acestor fapte sisteme de plata rapide oferite prin Internet (sistem escrow, conturi de paypal, conturi e-gold, conturi de internet-bancking) sau sisteme de transfer rapid de bani (wire transfer – servicii oferite de institutii ca Western Union sau Money Gramm).
Cele mai active zone ale tarii, in ceea ce priveste comiterea acestui gen de fapte sunt: Bucuresti, Alexandria, Ramnicu-Valcea, Craiova, Timisoara, Iasi, Sibiu si Constanta.
Conform rapoartelor IGP, se remarca o tendinta de specializare continua a infractorilor atat asupra activitatilor desfasurate, cat si din punct de vedere tehnic, pentru identificarea de noi moduri de operare: licitatii frauduloase, folosire de site-uri false de escrow, site-uri de transport, site-uri de comert electronic, site-uri de phishing, ascunderea urmelor prin Internet si a circuitului produsului financiar.
In ceea ce priveste criminalitatea informatica si fraudele cu mijloace de plata, se remarca o reorientare a grupurilor criminale, in sensul ca acestea urmaresc, prin activitatea infractionala desfasurata, obtinerea de sume de bani importante.
Din cazuistica instrumentata de IGP, reiese faptul ca o parte din retelele criminale organizate, transnationale, care in trecut isi desfasurau activitatea in alte domenii (trafic de autoturisme furate, trafic de fiinte umane si chiar traficul de droguri) s-au reorientat, savarsind infractiuni cu carti de credit si prin INTERNET, sumele de bani obtinute in mod ilicit ca urmare a acestor activitati fiind uneori mult mai mari decat cele obtinute anterior.
Factorii care au determinat reorientarea gruparilor criminale catre infractiuni cu carti de credit sunt:
- obtinerea de castiguri materiale mari intr-un timp relativ scurt si cu riscuri relativ mici;
- caracterul transfrontalier al infractiunilor face ca instrumentarea acestora de catre autoritatile unui stat sa fie mult mai dificila, intrucat pentru probarea faptelor este nevoie, de cele mai multe ori, de obtinerea unor informatii de la autoritatile competente din mai multe state, pe calea cererilor de asistenta juridica internationala, procedura ce este costisitoare si lenta;
- accesul facil la echipamente moderne, care permit desfasurarea de activitati ilicite complexe;
- posibilitatea deplasarii rapide de pe teritoriul unui stat pe teritoriul altui stat a membrilor unei grupari criminale, urmarirea activitatii desfasurate de catre acestia fiind de cele mai multe ori, foarte greu de realizat de catre autoritatile competente.
In ceea ce priveşte infractiunile informatice si cele indreptate impotriva sistemelor informatice, la finalul lunii iunie 2006 nu sau inregistreat evolutii semnificative.
Orasele mari, care sunt şi centre universitare, au o rata importanta a activitatilor ilicite de acest gen. Cei care se ocupă cu comiterea acestor fapte (hackeri) sunt, de regulă, tineri, elevi sau studenţi. Nu sunt infractiuni prin care să se urmărească realizarea unor venituri financiare, ci folosirea unor programe şi servicii prin Internet.
Evolutia infractiunilor in domeniul criminalitatii informatice
|
|
Septembrie 2004 |
Septembrie 2005 |
August 2006 |
|
Infractiuni constatate |
230 |
256 |
526 |
|
Persoane invinuite |
217 |
289 |
340 |
|
Persoane retinute sau arestate |
12 |
32 |
65 |
Sursa: IGP
(Ghid MCTI)