Telelucrul este activitatea prin care se utilizeaza Tehologia Informatiei si Comunicatiilor (TIC) pebtru realizarea unei activitati lucrative la distanta de locul unde este nevoie de rezultatul muncii sau de locul unde s-ar fi desfasurat munca in mod normal.

Telelucrul include:

Telelucrul mobil: cand o parte din personalul unei firme (TIC), care ii permite sa fie mai mult timp in contact cu clientii sau sa livreze, in timp ce nu este la birou, o serie de servicii care implica, in mod normal, prezenta in birourile companiei.

Telecentre: ofera facilitati de birouri locale pentru persoanele care nu vor sa lucreze acasa, dar intentioneaza sa profite de avantajele oferite de TL. Fiecare angajat lucreaza in biroul firmei aflat cel mai aproape de el sau cel mai convenabil, iar aceste centre sunt cuplate prin reteaua electronica. Ele pot apartine unei singure companii sau compania interesata poate sa inchirieze o parte din acestea in scopul telelucrului.

Telecomunitati (Telecottages): comunitati locale cu acces, datorita marii performante a TIC, la avantajele dezvoltarii si la societatea care ii lipseste unui lucrator acasa, numite asa datorita originii lor in zonele rurale. Prima telecomunitate a exostat in Scandinavia. Telecomunitatile au urmatoarele avantaje

• posibilitati imbunatatite de instruire;
• regenerare economica;
• rol social.

Modificare functionala: functiile afacerii care initial erau localizate aproape de client sunt concentrate si livrate la distanta; activitatile includ:

• front office - vanzari care inainte erau efectuate "in drumul cumparatorului", iar acum sunt facute prin telefon sau retea;
• back office - acele activitati de intretinere si service realizate inainte "la fata locului", care sunt indeplinite oriunde in lume, folosindu-se accesul la distanta.

Se poate considera, de asemenea, ca TL include echipe de lucru dispersate prin care, de ex., o companie de engineering foloseste trei sau mai multe echipe in zone geografice diferite, fapt care ii permite sa lucreze 24 ore pe zi, datorita decalajului orar dintre zone, fiecare echipa "predand stafeta" alteia la sfarsitul zilei sale de lucru.

La toate aceste terminologii si clasificari consacrate se poate adauga o notiune folosita in prezent pe Internet, dar care nu este legata in mod special de conceptul de telelucru: comunitatile virtuale.Aceste "orase ale Internetului" cunosc in prezent o dezvoltare exploziva, constituindu-se, in acelasi timp, ca principalele centre de initiere si dezvoltare a multor telelucratori.

De asemenea, o activitate de viitor in domeniul TL o reprezinta infiintarea unor companii virtuale fara statut juridic, in cadrul carora mai multi telelucratori cu calitati complementare se unesc pentru a satisface, simultan, o gama cat mai diversa de solicitari, unindu-si eforturile si ajutandu-se reciproc.

Alte activitati legate de TL

Convergenta telecomunicatiilor cu tehnologia calculatoarelor care faciliteaza telelucrul, face de asemenea posibile alte forme de interactiune colectiva, cunoscute sub numele de teleactivitati.

Teleactivitatile (TA) sunt activitatile socioeconomice bazate pe sisteme de telecomunicatii interactive, individualizate si asincrone care conecteaza persoane, obiective si informatii independent de distanta care le separa (Fathy, 1991).

Desi se pare ca TL are cel mai mare impact social si de mediu, celelalte TA, precum telecomertul, si telesocializarea, contribuie si ele la aceste efecte.

Exista o relatie simbiotica intre diferitele TA. In momentul in care oamenii incep o teleactivitate, creste si activitatea acestora in domeniul celorlalte TA.

Telecomertul

Telecomertul (TC) reprzinta utilizarea telecomunicatiilor si a calculatoarelor pentru a vinde si a cumpara produse si servicii.

Cataloagele on-line de produse si servicii au, dintre formele de vanzari-cumparari cu prezentare si comanda la distanta (prin telex, fax, telefon, posta, CD-ROM, etc.), cel mai mare potential de revolutionare a comertului cu produse si servicii. Ele sunt usor de actualizat si permit efectuarea de comenzi on-line.

TC nu va inlocui niciodata complet vanzarile clasice, intrucat spatiile fizice de comert reprezinta, in acelasi timp, si locuri de interactie sociala si economica. Crearea unei astfel de atmosfere pe Internet, intr-un mediu digital, este deosebit de dificila. Dar, intrucat cumparaturile pot fi facute in acest mod si de acasa, unul din efectele acestei TA este si eliminarea deplasarilor necesare in cazul cumparaturilor prin metodele clasice. Sunt reduse astfel si costurile implicite, simultan cu ocuparea, de catre magazine si centre de comert, a unui spatiu fizic mult mai redus, ceea ce face posibila utilizarea spatiilor ramase disponibile in scopuri sociale sau de protectie a mediului inconjurator.

Utilizarea si efectele TC sunt in functie de categoriile de populatie carora i se adreseaza. Un studiu efectuat in Germania a evidentiat faptul ca cei care apeleaza cel mai frecvent la TC sunt persoanele cu dificultati fizice si tinerii cu familie sau cu program de lucru incarcat. Motivatia acestor doua grupe era foarte diferita (Tacken, 1990). Aspectul cel mai interesant evidentiat in acest studiu a fost acela ca, dupa o perioada de efectuare a cumparaturilor prin Internet, persoanele respective si-au schimbat radical conceptia despre cumparaturi. Nu au renuntat definitiv sa intre efectiv in magazine, dar au inceput sa prefere deplasarile pe jos sau pe bicicleta celor realizate cu transportul auto personal sau public). Astfel, chiar daca efectele imediate ale promovarii TC nu vor conduce la abandonarea metodelor clasice de a efectua cumparaturi, aceasta teleactivitate va avea un efect benefic asupra mediului inconjurator. Alte efecte al TC pot fi descentralizarea zonelor urbane aglomerate, o repartitie mai echilibrata a zonelor urbane locuite, si reducerea utilizarii automobilelor.

TL la inchisoare

Persoanele din inchisori pot desfasura in mod regulat anumite activitati de TL, pentru care sunt platiti. De asemenea, in acest caz se poate folosi si studiul la distanta.

Teletranzactiile

Teletranzactiile includ oficiile prin care se realizeaza comenzile si decontarile intre persoane juridice, precum si intre persoane fizice si cele juridice, precum in cazul burselor de valori computerizate. Tranzactiile se realizeaza prin calculator folosind o retea privata sau publica de linii telefonice sau, precum in cazul telebancilor, cu ajutorul liniilor „digital”. Cum banii si stocurile sunt „transferate” practic electronic, s-a modificat si modul de realizare a tranzactiilor.

Teleinvestitiile combina accesul prin calculatorul personal cu serviciile de cotatie a stocurilor cu ordin de plata computerizat.

Tranzactiile prin fax, folosite pentru a stabili clauzele asiguratorii, pentru a furniza documente, sau pentru cumparaturi, este o metoda din ce in ce mai uzitata, care inlocuieste posta, apelurile telefonice sau livrarea pesonala a documentelor, in functie de fiecare tranzactie in parte.

Teletaxele, o subspecie a teletranzactiilor,, s-au raspandit rapid odata cu utilizarea microcomputerelor si a modemurilor acasa sau in micile birouri.

Teleeducatia, Telestudiul

Teleeducatia, sau telestudiul, implica folosirea unor sisteme satelit sau a TV prin cablu prin care se cursurile ajung la una sau mai multe clase de studiu aflate la distanta, sau la domiciliu. Aceasta presupune expunerea, examenele, accesul la biblioteca electronica, examinarea directa, si chiar discutii. O latura importanta a teleeducatiei sunt teleconferintele, realizate prin telefon sau video.

Telecumparaturi („Teleshopping”)

Telecumparaturile presupun utilizarea calculatorului sau a serviciilor TV pentru a cumpara un larg spectru de bunuri, precum mancare, imbracaminte, articole casnice, cadouri, etc.. Plata se efectueaza prin conturi de debit sau cu carduri.

Telebancile

Teleactivitatile bancare presupun folosirea unui calculator, a unui modem si/sau a unui telefon digital pentru a efectua tranzactii financiare precum constituirea de depozite electronice, accesul la situatia financiara a contului, servicii financiare automatizate, etc. 

Telemedicina si Telediagnoza

Telecomunicatiile se pot utiliza si in cazul consultatiilor medicale si a dispozitivelor telemetrice de monitorizare care masoara ritmul inimii si alte functii vitale, si transmite informatiile despre starea pacientului catre un computer specializat pentru analize automate; imagini sofisticate (MRI, CAT, radiatii X) care se pot transmite prin linia telefonica sau prin eter cu ajutorul telefoniei mobile; si, la disatanta, medicul care ia decizii.

Telejustitia

Depozitii si plangeri penale se pot depune prin videoconferinte care pun in legatura tribunalele si inchisorile, evitandu-se astfel transportul persoanelor incarcerate.

Televotarea

Televotarea este un sistem in curs de constituire din punct de vedere juridic, legalitatea fiind asigurata cu ajutorul semnaturii electronice. 

Informare/Distractie

Serviciile de stiri/informare includ vanzarea stirilor in retea, informatii despre stocuri, baze de date, etc. Serviciile de recreere includ plata pentru filmele rulate on-line, programe sportive speciale, evenimente culturale, jocuri, etc.

Telelucrul este, prin definitie, activitatea prin care se utilizeaza calculatoarele si telecomunicatiile pentru a schimba geografia de lucru acceptata.

Telecomutarea este un termen folosit in SUA, in timp ce termenul de telelucru se foloseste mai mult in Europa.

Termenul de telecomutare a fost folosit pentru prima data de Jack Nilles, care a jucat un rol principal in promovarea acestui concept in SUA, fiind apoi popularizat de futuristul Francis Kinsman in cartea sa Telecomutatorii (1987). Termenul de telelucru a fost popularizat in Europa de Comisia Europeana, care a sponsorizat importante cercetari in domeniu. 

Legat de aceasta activitate, se utilizeaza urmatoarea terminologie specifica: 

Telelucrator, telecomutator: cineva care lucreaza acasa tot timpul sau o parte din el. Termenul poate, de asemenea, sa se refere la cineva care comuta pe o distanta mica, de exemplu la un telecentru, in loc sa lucreze intr-un sediu mai indepartat. Telelucratorii pot fi: 

•  cu contract
• semiangajati sau liber profesionisti (freelancers)
• informali sau iliciti 
• antreprenoriali.

Cine poate fi numit telelucrător? 

"Persoana care lucrează în mod regulat minim o zi (ca zi de muncă) pe săptămână, de la distanţă, pe baza unui contract scris sau a unei înţelegeri mutuale, folosind echipamente şi tehnologie de telecomunicaţii". 

Unii autori fac chiar distincţie între următoarele categorii:

• telelucratori „marginali": una-două zile pe lună lucrate la domiciliu;

• telelucratori „substanţiali": cu una sau mai multe zile pe săptămână;

• telelucratori „dominanţi": cu trei sau mai multe zile pe săptămână. 

După cum se poate observa, esenţial în definirea acestor concepte este faptul că supervizarea muncii, contactele cu şefii (ierarhia superioară), cu colegii şi cu beneficiarii sau clienţii trebuie realizate - cel puţin parţial - prin telecomunicaţii, precum şi rezultatele muncii trebuie să fie prezentate în acest mod. 

Trebuie facută distincţia între angajaţi şi persoanele care lucrează pe cont propriu. Persoanele care lucrează pe cont propriu au ca loc de muncă propria locuinţă, comunicând prin reţele de telecomunicaţii; nu orice lucrător la domiciliu este însă obligatoriu şi un telelucrător.

De asemenea, trebuie facută o distincţie clară între persoanele care lucrează acasă peste programul normal de lucru, permanent sau doar la sfârşit de săptămână şi telelucratori.

Telelucratorii pot fi:

• persoane care lucrează la domiciliu;

• persoane care se deplasează frecvent la domiciliul clienţilor, dar al căror loc de muncă este acasă;

• persoane care lucrează în centre de telelucru.

Lucrul flexibil (Flexible Working): un centru de lucru care foloseste o larga paleta de noi practici, inclusiv flexibilitate in localizarea lucrului. Aici se poate incadra si ideea de "hot desk": in loc ca fiecare angajat sa aiba biroul si calculatorul propriu, acestia folosesc de fiecare data locurile disponibile in acel moment.

Telelucrul concentrativ: concept folosit (de exemplu) de Dell si American Express, care au utilizat telelucratori dispersati in anumite centre delimitate geografic.

Telelucrul offshore: presupune comutarea activitatii departe de regiunea, orasul sau tara in care domiciliaza lucratorul, datorita facilitatilor fiscale oferite.

Telelucrul nomad: lucratorii "nomazi" sunt obligati sa calatoreasca in permanenta, locul de munca fiind oriunde se intampla sa poposeasca.

Avantaje si dezavantaje ale telelucrului

Munca si familia

Din acest punct de vedere, TL prezinta atat avantaje cat si dezavantaje. De aceea, pentru a beneficia de aceste avantaje trebuiesc impuse cateva reguli. In primul rand, nu trebuiesc amestecate viata de familie cu telelucrul. Biroul de lucru trebuie amenajat intr-o camera separata. De asemenea, familia trebuie sa inteleaga si sa sprijine acest mod alternativ de lucru.

Aspecte sociale

Securitatea sociala, sistemul de pensii si cel de somaj, trebuiesc reorganizate in noile conditii de lucru. Considerarea venitului de baza (taxele pe venit) reprezinta, in acest caz, solutia ideala.

1.4.1. Sindicale

Desi este una din cele mai noi modalitati de lucru, TL cunoaste deja o implicare activa a sindicatelor. Sindicatele se tem de o exploatare asemanatoare celei a lucrului acasa (realizat, de obicei, de femei). Problemele ridicate includ:

• Posibila eroziune a conditiilor si statutului telelucratorului;
• Izolarea de colegi;
• Marginalizarea carierei;
• Probleme de sanatate si protectie;
• Amestecarea timpului de lucru cu timpul liber;
• Costurile implicate de TL.

De aceea, s-a realizat un ghid sindical pentru telelucratori, astfel incat acestia sa poata beneficia de toate drepturile internationale in materie:

• Telelucratorul trebuie sa fie angajat cu drepturi depline la firma;
• Pentru a evita izolarea, contractele de angajare trebuie sa prevada ca lucratorii acasa sa vina periodic la sediul firmei;
• Acasa trebuie sa existe o camera separata pentru TL, un telefon separat si plata costurilor suplimentare, preum cele pentru lumina si caldura;
•  Trebuie sa existe discutii saptamanale regulate intre telelucrator si supraveghetorul/managerul sau;
• Telelucratorii trebuie platiti la fel ca angajatii pentru munci clasice, inclusiv sa beneficieze de asistenta sociala;
• Toate echipamentele trebuie date, platite si intreinute de angajati ai firmei; acestia trebuie sa accepte, la randul lor, toate responsabilitatile legale in cazul unor accidente;
• Telelucratorul trebuie sa aiba acces la sindicate si sa poata merge la mitinguri in timpul orelor de lucru.

(Conditii impuse de Technology Professionals Association, Marea Britanie)

1.4.2. Psihologice

Studiile sugereaza considerarea a patru aspecte in elaborarea politicii si programelor de telelucru:

• Sarcinile care trebuiesc indeplinite de telelucratori, si daca acestia le pot duce la bun sfarsit;

• Contextul organizational – de ex., nu se poate introduce telelucrul intr-o firma care nu are inca implementata o retea interna

• Stabilirea biroului de lucru – de ex., nu se poate lucra acasa in conditiile unui apartament mic si a existentei multor copii

• Personalitatea individuala, experienta si preferintele: o persoana necasatorita va prefera un telecentru, fiind dornic de socializare si noi contacte.

Prin aceasta prisma, s-a constatat aparitia unor probleme psihologice specifice TL. Astfel, telelucratorii, intrucat lucreaza nesupravegheati, trebuie sa-si impuna o anumita autodisciplina. Ei pot ajunge dependenti de lucru (nu se mai pot opri din lucru) si pot deveni singuratici si izolati.

Personalitatea specifica a telelucratorului se manifesta, printre altele, si prin agrearea unor conditii de munca fata de care alte persoane manifesta indiferenta sau chiar respingere:

•  lipsa birourilor zgomotoase;
• performante optime la ore neobisnuite.

1.4.3. Sanatate

Telelucrul poate imbunatati sanatatea generala , reducand astfel cheltuielile aferente. Conform unor studii de profil, persoanele expuse traficului zilnic sunt afectate din punct de vedere psihologic si cardiologic, datorita stresului specific.

In presa de popularizare, TL este descris adesea ca o activitate permanenta, personalul angajat nelucrand aproape niciodata in sediul firmei. In realitate, cei mai multi telelucratori lucreaza doar partial la distanta de sediul firmei. Peste jumatate din acestia lucreaza acasa 1-3 zile pe saptamana, media de lucru la domiciliu fiind de 18,6 ore saptamanal. 79% din toti telelucratorii isi desfasoara activitatea la domiciliu in regim de lucru partial (mai putin de 35 ore pe saptamana. Aproximativ 26% din ei lucreaza acasa mai putin de 8 ore pe saptamana.

Multi telelucratori la domiciliu isi desfasoara activitatea doar partial acasa (1-3 zile pe saptamana), restul timpului lucrand in sedii sau centre de lucru.

Avantajele lucrului la domiciliu:

• Mai mare flexibilitate în stabilirea orelor de lucru;

• Nu este necesară deplasarea la locul de muncă,;

• Mai ieftin pentru firme, deoarece permite economii de timp şi bani;

• Poate fi realizat în sistem alternativ (telelucru acasă şi activitate curentă la biroul central);

Dezavantaje potenţiale ale lucrului la domiciliu:

• Costuri mai mari pentru investiţii pe persoană;

• Relativa izolare de colectiv;

• Suprapunere între problemele casei şi mediul de lucru;

• Teama de exploatarea lucrătorilor la domiciliu, ceea ce explică şi opoziţia sindicatelor.

Pentru introducerea cu succes pe o scară mai largă a telelucrului la domiciliu de catre persoane fizice independente, este nevoie de:

• Preţuri relativ reduse pentru computere, echipamente şi consumabile,

•  Tarife telefonice mici,

•  Bună infrastructură de comunicaţii, si, in mod deosebit,

• Condiţii de locuit (spaţiu, utilităţi casnice) care să permită aranjarea unui post de lucru pentru TL.

Exista o diferenta intre TL si lucrul la domiciliu?

Presa de popularizare, TV, etc. Folosesc, in general, termenul de „telelucrator” pentru a desemna persoana care lucreaza acasa si nu in birou. Dar TL include, de asemenea, si lucrul intr-un centru de TL, in care caz telelucratorul nu mai este un „lucrator la domiciliu”.

Oficiul International al Muncii (International Labour Office – ILO) foloseste termenul de „lucrator traditional la domiciliu” pentru a desemna persoanele care lucreaza la domiciliu prestand servicii brute, precum tricotajul, completarea si trimiterea plicurilor publicitare, etc., facand diferentierea intre acestia si termenul general de „telelucrator”. „Lucratorii traditionali la domiciliu” mai sunt numiti uneori si „manufacturieri” („outworkers”), si sunt in general platiti prost, lucrand in conditii dificile si fara contract de angajare. Fata de acestia, telelucratorii pot fi inclusiv manageri, specialisti, sau  practica activitati foarte bine retribuite.

This article is licensed under the GNU Free Documentation License. It uses material from the Wikipedia.

Centrele de telelucru au in dotare echipamente utilizate in comun de telelucratori.

Centrele telelucru fixe sunt, practic, birouri sau cladiri a caror destinatie este de a sprijini lucratorii a caror activitate se desfasoara la distanta de locul lor normal de munca.

In cele mai multe cazuri, un centru telelucru fix este realizat ca o facilitate publica, accesibila oricui doreste sa o foloseasca, pe baza de abonament. Dar exista si telecentre particulare.

Vom considera trei categorii de telecentre, astfel:

• Centrele-satelit. Aceste sunt, in general, telecentre fixe, construite si exploatate de catre o singura firma, pentru uzul exclusiv al propriilor angajati. Multi considera insa ca un astfel de centru nu poate fi considerat decat un alt sediu, excluzandu-l din categoria telelucru.

• Centre executive. Acestea sunt, in general, telecentre fixe, construite si exploatate in scopul obtinerii de profit. Ele sunt puse la dispozitia tuturor celor care au nevoie de spatiu de lucru. In aceasta categorie intra si telecentrele locale, mici, precum si telecentrele zonale, mai mari. Centrele executive sunt utilizate de obicei de persoane care au nevoie de spatiu de lucru fara facilitati de telelucru speciale, desi cei mai multi astfel de utilizatori sunt telelucratori.

• Birouri comune. Acestea sunt birouri zonale conventionale utilizate de angajati pe baza unui program comun de lucru „in schimburi”. Utilizatorii pot apartine de firme diferite.

Avantajele muncii în telecentre:

• Reduce izolarea;
• Separă casa de locul de muncă;
• Mediul formal al biroului oferă posibilitatea de concentrare;
• Asigurările de sănătate şi siguranţă sunt acoperite;
•  Accesul la servicii: instruire, suport software-hardware, secretariat, specialişti;
• Îmbunătăţirea imaginii în afaceri;
• Costuri mai scăzute datorită - lipsei cheltuielilor de investiţii/reinvestiţii, împărţirii facilităţilor între utilizatori.

Unele dezavantaje ale muncii în telecentre:

•  Temeri privind confidenţialitatea;
• Anumite constrângeri în orele de vârf;
• Zgomot de fond.

Atitudinea firmelor şi organizaţiilor privind telecentrele:

• Conceptul de Centru telelucru este nou;
• Unele firme şi organizaţii au rezerve în luarea în consideraraţie a TL datorită cerinţelor tehnologice;
• Evaluarea costurilor şi beneficiilor este foarte importantă dar dificil de realizat;
• Factorul uman este cea mai semnificativă provocare;
• Se experimentează forme de lucru flexibile; Există un mai mare interes pentru TL în regim part-time.
• Companiile preferă să aibă o sucursală sau filială şi nu să lucreze intr-un telecentru;
• Autorităţile guvernamentale locale par să prefere "birourile locale" (apropierea de cetăţeni este un obiectiv politic);

Telecentrul este preferat lucrului la domiciliu, pentru că asigură condiţii mai bune de organizare şi control a activităţii.

Dotare

Un telecentru are in dotare toate calculatoarele si echipamentele necesare unui birou pentru angajati, pentru a-si indeplini scopul propus: statii de lucru, sali de conferinta, servicii suplimentare, etc.

Centrele de telelucru sunt dotate cu echipamente adecvate, care se pot închiria (echipamente, spaţiu de lucru, linii telefonice, tehnologie, etc), în care poate lucra atât angajatii unor firme cat si persoane care lucrează pe cont propriu.

Telecentrele asigura, in general, patru functii mai importante:

• Asigurarea cu calculatoare, echipamente şi programe corespunzatoare. Pentru lucrător este necesar un efort de auto-organizare;
• Oferta de teleservicii clasice pentru IMM-uri, cu costuri reduse, împărţite în reţea;
•  Teletraining - cursuri de pregătire pe diverse teme;
• "Spatiu expozitional": un loc de prezentare a ofertei publice sau private, un punct de contact între administraţie şi utilizatori.

Modele de dezvoltare

Autoritatile de stat si locale trebuie sa sprijine lucrul la domiciliu, precum si celelalte initiative din domeniul TL.

În realizarea marketingului pentru serviciile oferite de telecentre trebuie avute în vedere următoarele obiective:

• Organizaţiile-ţintă cu o rapidă dezvoltare;
• Organizaţiile-ţintă cu experienţă în lucru la domiciliu;
• Organizaţiile guvernamentale locale cu responsabilităţi privind mediul, transportul, dezvoltarea economică, politicile de ocupare a forţei de muncă, asistenţa pentru persoane şi familii;
• Dezvoltarea contactelor personale la înalt nivel cu factori  de decizie din organizaţiile-ţintă;
• Realizarea mai multor studii de caz şi demonstraţii pentru evidenţierea caracteristicilor si avantajelor telecentrelor.

Centrele regionale

O modalitate importanta de TL este prin utilizarea de telecentre localizate relativ aproape de acasa. Aceste centre sunt echipate cu suficiente echipamente de calcul si facilitati de comunicare pe care le utilizeaza ca o extensie normala a locului de munca. Aceste facilitati sunt utile in primul rand celor care ar trebui sa strabata drum lung pana la sediul unde trebuie sa isi desfasoare activitatea. Telecentrele nu elimina complet necesitatea deplasarii, dar micsoreaza mult distantele. Cea mai buna amplasare a centrelor este in locuri descongestionate sau in apropierea zonelor publice de tranzit.

Centre locale

Centrele locale pun in comun spatiu de lucru si echipamente pentru lucratorii din apropiere. Aceste centre pot fi finantate, in comun, de toate comunitatile care profita de pe urma acestora.

Centre in vecinatate

O varianta a centrelor locale sunt centrele din imediata vecinatate („neighborhood centers”), minicentre care se dezvolte de obicei in numar mare, fiecare din ele desevind un numar mic de utilizatori. Acestea sunt accesate de catre telelucratori parcurgand drumul pana la ale pe jos, distanta fiind foarte mica.

Telecentru în Senegal

Avantajele telecentrelor:

• reduce izolarea lucrătorilor;

• împărţirea facilităţilor oferite reduce costurile;

• casa şi locul de muncă sunt separate;

• mediul de lucru favorizează concentrarea şi calitatea muncii;

• înlesneşte munca în echipă şi contactul cu alte organizaţii similare;

• condiţii mai bune de securitate / asigurare / sănătate pentru telelucratori;

• randament mai mare;

• asistenţă şi sprijin tehnic calificat la nevoie;

•  reduce timpul necesar şi stresul pentru deplasare (transport);

• încurajează dezvoltarea comunităţii locale.

Unele dezavantaje ale "biroului în vecinătate":

• cheltuieli pentru chirie;

• fragmentarea organizării activităţii firmelor;

• dificultăţi de corelare cu alte organizaţii / locuri de muncă;

• asigurarea securităţii şi confidenţialităţii lucrărilor;

• amplasarea oficiului trebuie să fie convenabilă.

Pentru luarea unei decizii privind alegerea între telelucru la domiciliu sau in centre, trebuie analizaţi câţiva factori-cheie:

• situaţia utilizatorilor potenţiali (IMM şi persoane fizice);
• nivelul de dezvoltare al TIC (reţele, echipamente tehnologii);
• situaţia infrastructurii de comunicaţii;
• preţul calculatoarelor şi al celorlalte echipamente necesare;
• tarifele telefonice;
• stadiul de dezvoltare şi caracteristicile sectorului de servicii;
• situaţia si structura pieţei muncii;
• concepţia şi stilul de muncă al oamenilor.

Analiza şi evaluările privind situaţia actuală din ţara noastră, caraterizată prin:

• nivelul relativ scăzut de dezvoltare al infrastructurii de comunicaţie;

• costul ridicat al serviciilor telefonice şi echipamentelor necesare;

• situaţia economică generală nefavorabilă şi în special a IMM;

• gradul de cunoaştere şi penetrare al conceptului de telelucru;

• potenţialul diferitelor forme de organizare a telelucrului,

au evidenţiat faptul că, în acest moment, condiţiile pentru telelucrului la domiciliu (pentru persoane fizice independente) sunt minime şi ocazionale în România, şi de aceea introducerea telelucrului în ţara noastră fi promovata cel mai bine prin infiintarea de telecentre (din studiul d-lui Adrian Toia).

In tabelele de mai jos se prezinta rezultatele unui studiu efectuat pe un esantion redus de persoane, privind preferintele acestora pentru diversele forme de telelucru.

Tabelul 1. Preferinta pentru telecentre fata de lucrul la domiciliu

Table 2. Preferinta pentru lucrul la domiciliu fata de telecentre

Atat angajatii, cat si managerii unei intreprinderi, inainte de a implementa un sistem de telelucru in cadrul organizatiei, vor sa stie daca organizatia respectiva este pregatita sa faca acest pas.

In cazul unei astfel de initiative, apar probleme atat fizice (in special, tehnologice), cat si de ordin emotional. In primul rand, ar fi o mare greseala sa se introduca telelucrul intr-o institutie care nu este inca cuplata la reteaua informatica si nu beneficiaza de avantajele mesageriei electronice, a discutiilor si bibliotecilor on-line, etc. Telelucrul se poate dezvolta numai intr-un mediu cu mentalitate corespunzatoare.

In cazul unei organizatii care utilizeaza efectiv reteaua informationala, necesitatea contactului direct dispare.

La fel de important, in cazul adoptarii de catre o organizatie a sistemului de lucru la distanta, este atitudinea manageriala fata de acest mod de lucru. Daca sefii sunt obisnuiti sa verifice timpul de lucru al angajatilor sai, si sa evidentieze pe cei care muncesc „din greu”, in acest caz managerii respectivi vor accepta cu dificultate telelucrul, condierand ca prin acest sistem nu isi mai pot controla subordonatii. 

Infrastructura

Infrastructura organizationala trebuie sa sprijine telelucrul. Mai jos se sugereaza cateva intrebari care se pot constitui in criterii de verificare a nivelului de acceptanta pentru TL:

• Cat de mult foloseste organizatia TIC?
  Utilizarea intensiva a computerelor si telecomunicatiilor este un indicator pozitiv pentru TL si alte noi modalitati de lucru. Investitiile necesare in acest caz sunt relativ mici, conducerea organizatiei este deja obisnuita cu noile tehnologii iar, la nivelul organizatiei, exista deja aptitudinile necesare pentru a suporta un mediu de lucru la distanta.

• Care este capacitatea/costul/rezilienta telecomunicatiilor si mediul de comunicatii pentru transferul datelor?
  Este mediu TIC stabil si actualizat in mod regulat? Daca da, acesta poate fi utilizat din ce in ce mai mult pentru a promova noi metode de lucru.

• Cat de avansat este accesul la distanta in cadrul organizatiei?
  Pot fi accesate de la distanta aplicatiile si datele necesare unei munci obisnuite de la birou? Daca exista probleme privind tehnica sau politica de securizare a acestui acces, atunci organizatia respectiva nu este pregatita pentru telelucru.

Infrastructura externa este de assemenea un factor hotarator, intrucat telelucratorii sunt dependenti de o buna comunicatie intre reteaua interna a organizatiei si locul lor de acces (la domiciliu sau in telecentre)

Telecooperarea

Telelucrul are o stransa legatura cu facilitatile de telecooperare create de organizatie. Aceasta inseamna un contact mai bun cu colegii de munca, si posibilitatea cooperarii cu specialisti din toata lumea, indiferent de locul de acces.

Telecomert

Telecomertul (comertul electronic) poate fi dezvoltat fara a implica o anume telecooperare (de ex., cand se fac cumparaturi pe Internet prin cardurile electronice, fara a implica un angajat al organizatiei in aceasta activitate), dar telecooperarea permite o mult mai mare diversificare a produselor si serviciilor oferite prin telecomert. Telecooperarea este, de asemenea, prezenta in orica activitate de comert pe Internet unde clietului ii sunt oferite servicii de consiliere si prezentare (inainte, in timpul si dupa efectuarea cumparaturilor).

Joburi cu potential pentru telelucratori

Cele mai utilizate joburi de catre telelucratorii cu contract permanent sunt cele cu functii de cunoastere, vanzatori si marketing. Categoria de „functie de cunoastere” sau „lucrator in domeniul informatiei” include servicii decitire, scriere si cercetare (a cartilor, bazelor de date, prin telefon), ca si functiile analitice, in timp ce prin functia de vanzare se intelege se intelege activitatea efectuata cu ajutorul telefonului, planificarea si pastrarea inregistrarilor. Foarte multe activitati de telemarketing sunt efectuate din asa-numitele „boiler rooms” si nu de acasa, atat pentru a folosi mai intensiv facilitatea de „voce prin Internet” cat si pentru a maximiza motivatia.

Joburile cele mai utilizate de catre telelucratori:

• Contabil

• Notar

• Asistent in functii administrative

• Lucrator in domeniul publicitatii

• Agent

• Analist

• Arhitect

• Evaluator

• Artist

• Auditor

• Bancher

• Broker

• In conducerea unor firme

• Dactilografie

• Consultant

• Monitorizare contracte

• Inginer in calculatoare

• Introducere date in baze de date

• Specialist in cautarea informatiilor

• Economist

• Recrutare personal

• Realizare interviuri in inginerie

• Analist finantist

• Artist grafica

• Jurnalist

• Inginerie industriala

• Avocat, jurist

• Manager

• Analist in domeniul pietelor

• Profesor

•  Programator

• Cumparator

• Receptioner (primire – transmitere mesaje electronice)

•  Agent imobiliar

• Cercetator

• Administrator de scoala

• Inginer in software

• Statistician

• Analist de stocuri

• Broker de stocuri

• Supraveghetor

• Analist de sistem

• Telemarketing

• Elaborator de cursuri

• Procesare texte

• Scriitor

(ordinea este cea alfabetica pentru corespondentele acestor joburi in limba engleza). 

Cerinte fizice minime necesare unui telelucrator:

• Control individual asupra locului de munca

• Livrare prompta

• Posibilitatea de concentrare

• Etapizarea activitatii, si

• Necesitati relativ scazute pentru comunicarea directa.

Caracteristicile optime ale unui telelucrator includ:

• Autodisciplina

• Aptitudini specializate, si

• Abilitatea de a lucra independent

De notat ca respectivele caracteristici necesare unui telelucrator sunt independente de tehnologia implicata.

Industrii care permit utilizarea telelucratorilor:

• Servicii in domeniul afacerilor

• Intermediere, revanzare

• Banci – finante

• Industria manufacturiera

• Telecomunicatii

• Sanatate

5.1.1.      Aptitudini

TL presupune ca lucrătorul să posede o serie de caracteristici fundamentale, cum ar fi:

• Increderea în propria activitate şi în el însuşi

• Stabilitatea în ceea ce priveşte modul de viaţă şi de muncă;

• Auto-motivaţia;

• Auto-disciplina;

•  Flexibilitatea şi abilitatea de a inova şi de a fi creativ.

Aceste distincţii şi caracteristici evidenţiază ideea că TL reprezintă atât o problemă tehnică, cât şi,în special, o problemă socială, cu impact direct asupra vieţii şi activităţii oamenilor implicaţi. 

5.1.2.      Cerinte

Cerinte in functie de diferiteactivitati de telelucrator:

Mediu spre mare 64K..2M

Video: Second Life are un nou oras pe harta: Bucuresti!

Resume-ul electronic:

• Scrieti resume-ul intr-un procesor obisnuit de texte, precum MS Word. Pregatiti inca o copie in format txt (cu Notepad), care se va utilliza ulterior in cuprinsul mesajelor. De asemenea, realizati un resume in format html, pentru a fi afisat pe una din paginile sitului dvs.

• Uploadati toate tipurile de formate ale resume-ului in situl dvs., pentru a fi usor de obtinut on-line.
• Inainte de a transmite resume-ul, testati-l: trimiteti-l la adresa dvs. de e-mail si vedeti cum arata intr-un mesaj receptionat. Efectuati modificarile necesare.

Alte indicatii:

• Scrieti in headerul mesajului, la „From”, numele dvs. intreg si real;
• Resume-ul sa fie scurt si concis.
• Verificati mesajul si resume-ul din punct de vedere al erorilor gramaticale.

Model

Numele complet

Adresa

Judetul

Codul postal

Telefon, inclusiv prefixul

Pager (daca aveti)

Telefon mobil

ICQ (daca aveti)

Obiectivul

Explicati ce puteti realiza si ce experienta anterioara aveti in legatura cu jobul solicitat. Subliniati disponibilitatea dvs., si faptul ca doriti ca aceasta activitate sa o desfasurati la distanta:

To provide exceptional customer service using my prior experience in Customer Service and Data Entry. My ideal is to work from my home office in a telecommuting capacity.   I have a fully equipped home office and I am accessible by telephone, pager, facsimile, e-mail. I have complete Internet access.

Aptitudini

Folositi cuvinte-cheie cu rezonanta. Detaliati aplicatiile software la care va pricepeti.:

Excellent communication abilities (written and verbal); Demonstrated ability to meet deadlines; Highly dependable, with excellent organizational and time management skills; Proficient in Windows 95 & 98 and MS Office 97 Professional Edition (Access, Excel, Power Point and Word).

Realizari

Evidentiati premiile si recunoasterile obtinute. Folositi, pe cat posibil, cuvinte-cheie.

Educatia

Listati mai intai scolile si studiile cele mai recente.

Experienta

Organizatia la care ati lucrat: De la (luna, anul) pana la (luna, anul)

Pozitia:                                Denumirea pozitiei

Experienta in:                        Detaliati principalele atributii si responsabilitati

Incepeti cu cea mai recenta slujba, si folositi cuvinte-cheie. Incercati sa explicati atributiile si respoinsabilitatile doar in 4-5 propozitii.

Parteneriate si asociatii

Evidentiati orice activitate comunitara sau pe baza de voluntariat.

Observatii:

• Persoanele fara studii superioare este bine sa renunte la rubrica „Educatie” daca nu au terminat liceul relativ curand ( sub 10 ani

• In general, este bine sa folositi litere Courier sau Arial, fara „floricele”, iar titlurile sa fie bolduite. Lasat spatii (sunt de efect) intre idei.

Exemplu

Cary J. Enslow

258 Rosemead Way, San Jose, CA 95134 408/278-1234

Intrucat nu exista o legislatie clara in acest domeniu, contractele cu telelucratorii difera mult de la o companie la alta, existand chiar clauze discutabile in unele din ele. In continuare, se prezinta cateva exemple preluate din prezentarea proiectului MIRTI

British Gas (Marea Britanie

Telelucrul se foloseste, in acest caz, pentru ingineri, sefi si manageri. Contractul include clauze speciale despre sanataea telelucratorilor si sistemul de protejare a datelor.

Cooperative Bank (Marea Britanie)

Include o ajustare a taxelor care sa permita „cheltuieli rezonabile cu intretinerea biroului de la domiciliu”

IBM Germania

La intelegere participa si sindicatul. Participarea este voluntara. Timpii de lucru vor fi inregistrati de catre companie. Cheltuielile sunt decontate lunar. Telelucrul poate inceta numai dupa un preaviz al partii care solicita acest lucru de cel putin trei luni.

Lufthansa (Germania

In curs de experimentare. Orele de lucru sunt stabilite de comun acord intre telelucrator si seful lui direct.

Siemens-Nixdorf (Suedia)

Responsabilitatile si cerintele companiei sunt stipulate cu mare atentie, „pentru a evita orice dubiu”.

Telstra (Australia)

Contractul este semnat si de Organizatia Lucratorilor din Comunicatii din Australia.

Deutsche Telekom (Germania)

In contract se prevede ca „locul de lucru la domiciliu trebuie sa fie situat in casa sau apartament (nu in garaj, sau alta amenajare externa). Echipamentul (oferit de companie) nu poate fi folosit in scopuri personale, iar telelucrul „poate inceta oricand, fiind suficienta vointa unei singure parti, fara a fi nevoie de justificari”

În cadrul programului "Acţiuni de stimulare a TL", Comisia Europeană a finanţat mai multe proiecte, cu o durată de 2-4 ani, care au avut ca obiectiv explorarea rolului pe care îl joacă telecentrele în dezvoltarea TL şi evidenţierea potenţialului transnaţional al TL.

Proiectele HRM TC, TELEWORKIN şi EVONET au contribuit la explorarea modului în care micile afaceri şi afacerile pe cont propriu pot utiliza telecentrele şi TL.

Conceptul de "birou în vecinătate" oferă avantaje potenţiale telelucratorilor. Această idee a fost experimentată cu succes în 6 telecentre în cadrul proiectului OFFNET, precum şi în cadrul proiectului pentru "Birouri în vecinătate" din regiunea Ille de France. În prezent organizaţiile din sectorul privat au început să fie familiarizate cu conceptul de "birou în vecinătate", specializat pentru a furniza servicii clienţilor şi cetăţenilor. 

O altă direcţie de acţiune este aceea a integrării centrelor telework în parcuri tehnologice (ex: Parcul Tehnologic din Malaga, Spania) sau în proiecte de dezvoltare locală şi regională, cum sunt proiectul BRISA din Aragon, Spania şi proiectul "Telespace-Vercors", Franţa.

În ţările UE au fost lansate 30 de proiecte focalizate pe dezvoltarea regională şi Programul cadru Copernicus.

Proiectele au inclus în total cca 5000 persoane angajate direct în telework; cca 24.000 de persoane identificabile, din 50 de ţări, au resimţit schimbări în activităţile lor profesionale.

O sinteză a evoluţiei acestor proiecte se prezintă în continuare.

• 1989-1990, Proiectul RACE, a analizat impactul economic la nivel rural şi regional al comunicaţiilor avansate (riscurile excluderii şi oportunităţile pentru decentralizare). 

• 1990-1991  "Oportunităţi pentru zonele rurale", a urmărit identificarea elementelor strategice pentru TL, concentrându-se pe creşterea ocupării neagricole în zonele rurale.

• 1992-1994:

  • Potenţialul social si impactul sociologic (PATRA);

  • Afaceri (MITRE);

  •  Publicarea noilor oportunităţi pentru telework (SYNERGY-ECTF);

• 1992-1993, Pregătirea Cărţii Albe a Ocupării, Competitivităţii şi Creşterii Economice cu propuneri privind:

•  Implicaţii asupra ocupării/competitivităţii; 

  • Aspecte legale şi organizaţionale; 

  • Aspecte privind reţeaua IMM; 

  • Aspecte privind impactul descentralizării sau traficului ; 

  • Centre de teleservicii; 

  • TL ca prioritate în contextul tranziţiei către societatea informaţională şi creşterea flexibilităţii în ocupare; 

• iun. 1994, Raportul Bangemann: TL ca prioritate în contextul tranziţiei către SI, crearea locurilor de muncă la distanţă, competitivitatea în afaceri şi iniţiative manageriale;

• iul. 1994, Adoptarea planului de acţiune pentru tranziţia către societatea informaţională;

• 1995 – 1998:

  • Iniţiative privind politica structurală în domeniul instruirii şi restructurarea IMM (ADAPT); dezvoltarea economică regională (IRIS, altele) şi dezvoltare economică rurală (LEADER II). 

  • Crearea Forumului Societăţii Informaţionale şi a Grupului de Experţi de nivel înalt privind aspectele sociale şi ale societăţii în ansamblu, în contextul societăţii informaţionale, va acţiona pentru identificarea provocărilor şi va face recomandări. 

  •  Acţiuni exploratorii pentru măsuri legislative: "Cartea verde" asupra legislaţiei ocupării; studii naţionale şi workshop-uri pe probleme de sănătate şi asigurări sociale. 

  • Cercetare - Dezvoltare : 

    • experimente pentru servicii generice avansate şi dezvoltare tehnologică + utilizarea personalului disponibilizat; 

    • demonstraţii de tip telework pentru crearea a noi locuri de muncă în mediul rural şi urban; 

    • tehnologii pentru organizarea de noi afaceri.