Teoria informaţiei este o ramură a matematicii aplicate şi ingineriei electrice care se ocupă de cuantificarea informaţiei. Din punct de vedere istoric teoria informaţiei a fost dezvoltată de Claude E. Shannon pentru a determina limitele fundamentale ale comprimării şi stocării datelor de comunicare. Ulterior conceptul s-a lărgit incluzând aplicaţii din diverse domenii, precum deducţiile statistice, procesarea limbajului natural, criptografie, reţelistică, şi alte domenii fără legătură cu comunicaţiile, precum neurobiologia,[1] evoluţia[2] şi funcţiile codurilor moleculare[3], selecţia modeleleor[4] în ecologie, fizica căldurii[5], calculul cuantic, detecţia plagiarismului[6] şi alte tipuri de analiză a datelor.[7]
O măsură de bază a informaţiei în teorie este entropia, care este exprimată de obicei prin numărul mediu de biţi necesari pentru stocare sau comunicare. Intuitiv, entropia cuantifică incertitudinile implicate atunci când întâlnim o variabilă aleatorie. De exemplu, la rotirea unei monezi (unde sunt posibile două evenimente egale ca probabilitate) avem o entropie mai mică decât în cazul rostogolirii unui zar (unde există 6 posibile evenimente de egală probabilitate).
Aplicaţii ale teoriei informaţiei includ compresia fără pierderi a datelor (de ex., fişiere ZIP), compresia datelor cu pierdere de informaţii (de ex., fişiere MP3), şi codarea canalelor (de ex., liniile DSL). Domeniul se găseşte la intersecţia matematicii, statisticii, ştiinţei calculatoarelor, fizicii, neurobiologiei, şi ingineriei electrice. Impactul său a fost crucial în misiunea navei spaţiale Voyager în spaţiul cosmic, invenţia discului compact, fezabilitatea telefoanelor mobile, dezvoltarea Interetului, studiul lingvisticii şi al percepţiei umane, înţelegerea găurilor negre, şi în numeroase alte domenii. Subdomenii importante ale teoriei informaţiei includ codarea, codarea canalelor, teoria complexităţii algoritmice, teoria informaţiei algoritmice, şi măsurarea informaţiei.
Referinţe
Note
^ F. Rieke, D. Warland, R Ruyter van Steveninck, W Bialek, Spikes: Exploring the Neural Code. The MIT press (1997).
^ cf. Huelsenbeck, J. P., F. Ronquist, R. Nielsen and J. P. Bollback (2001) Bayesian inference of phylogeny and its impact on evolutionary biology, Science294:2310-2314
^ Rando Allikmets, Wyeth W. Wasserman, Amy Hutchinson, Philip Smallwood, Jeremy Nathans, Peter K. Rogan, Thomas D. Schneider, Michael Dean (1998) Organization of the ABCR gene: analysis of promoter and splice junction sequences, Gene 215:1, 111-122
^ Burnham, K. P. and Anderson D. R. (2002) Model Selection and Multimodel Inference: A Practical Information-Theoretic Approach, Second Edition (Springer Science, New York) ISBN 978-0-387-95364-9.
Shannon, C.E. (1948), "A Mathematical Theory of Communication", Bell System Technical Journal, 27, pp. 379–423 & 623–656, July & October, 1948. PDF. Notes and other formats.
Claude E. Shannon, Warren Weaver. The Mathematical Theory of Communication. Univ of Illinois Press, 1949. ISBN 0-252-72548-4
Robert Gallager. Information Theory and Reliable Communication. New York: John Wiley and Sons, 1968. ISBN 0-471-29048-3
Robert B. Ash. Information Theory. New York: Interscience, 1965. ISBN 0-470-03445-9. New York: Dover 1990. ISBN 0-486-66521-6
Thomas M. Cover, Joy A. Thomas. Elements of information theory, 1st Edition. New York: Wiley-Interscience, 1991. ISBN 0-471-06259-6.
2nd Edition. New York: Wiley-Interscience, 2006. ISBN 0-471-24195-4.
Imre Csiszar, Janos Korner. Information Theory: Coding Theorems for Discrete Memoryless Systems Akademiai Kiado: 2nd edition, 1997. ISBN 9630574403
Stanford Goldman. Information Theory. New York: Prentice Hall, 1953. New York: Dover 1968 ISBN 0-486-62209-6, 2005 ISBN 0-486-44271-3
Fazlollah Reza. An Introduction to Information Theory. New York: McGraw-Hill 1961. New York: Dover 1994. ISBN 0-486-68210-2
Masud Mansuripur. Introduction to Information Theory. New York: Prentice Hall, 1987. ISBN 0-13-484668-0
Christoph Arndt: Information Measures, Information and its Description in Science and Engineering (Springer Series: Signals and Communication Technology), 2004, ISBN 978-3-540-40855-0, [1];
Alte cărţi
Leon Brillouin, Science and Information Theory, Mineola, N.Y.: Dover, [1956, 1962] 2004. ISBN 0-486-43918-6
A. I. Khinchin, Mathematical Foundations of Information Theory, New York: Dover, 1957. ISBN 0-486-60434-9
H. S. Leff and A. F. Rex, Editors, Maxwell's Demon: Entropy, Information, Computing, Princeton University Press, Princeton, NJ (1990). ISBN 0-691-08727-X
Tom Siegfried, The Bit and the Pendulum, Wiley, 2000. ISBN 0-471-32174-5
Charles Seife, Decoding The Universe, Viking, 2006. ISBN 0-670-03441-X
Jeremy Campbell, Grammatical Man, Touchstone/Simon & Schuster, 1982, ISBN 0-671-44062-4
Henri Theil, Economics and Information Theory, Rand McNally & Company - Chicago, 1967.
Linkuri
Schneider, T., "Information Theory Primer", Eprint
Srinivasa, S. "A Review on Multivariate Mutual Information" PDF.