
Paştele reprezintă una dintre cele mai importante sărbători anuale creştine, care comemorează evenimentul fundamental al creştinismului, Învierea lui Iisus Hristos, considerat Fiul lui Dumnezeu în religiile creştine, în a treia zi după răstignirea Sa din Vinerea Mare. Data de început a Paştelui marchează începutul anului ecleziastic creştin. Există unele culte creştine care nu sărbătoresc Paştele.
Data celebrarii Pastelui are la baza doua fenomene astronomice: echinoctiul de primavara si miscarea de rotatie a Lunii in jurul Pamantului. Astfel, Pastele se serbeaza in duminica imediat urmatoare primei luni pline dupa echinoctiul de primavara. sal
Paştele creştin are o durată de 40 de zile, cuprinse între sărbătoarea Învierii Domnului (prima duminică de Paşti) şi sărbătoarea Înălţarii Domnului, care se celebrează la 40 de zile de la Înviere, într-o zi de joi. Primele 3 din cele 40 de zile pascale sunt zile de mare sărbătoare.
Obiceiuri de Paşti De Pasti se vopsesc oua in special rosii, unii oameni vopsesc si alte culori, ca de exemplu: verzi, albastre, galbene, mov, violet... Crestinii se duc in Saptamana Mare (ultima saptamana inainte de Pasti) sa se spovedeasca si sa se impartasasca. In Vinerea Mare, seara, se merge la inconjurat Sfanta biserica si a trece pe la mormantul Domnului (pe sub masa)cu un buchet de flori. Tot de Pasti gospodinele fac pasca, cozonac, drob si alte mâncăruri tradiţionale după preferinţe.
Acest articol este licenţiat sub GNU Free Documentation License. Foloseşte materiale din Wikipedia.