Maya şi B'ak'tun 13
Primary tabs
În prezent mayaşii nu acordă o importanţă prea mare lui b'ak'tun 13. Deşi ciclul calendaristic este încă folosit de unele triburi mayaşe în munţii Guatemalan, calendarul pe termen lung a fost folosit exclusiv de Maya în perioada clasică, şi a fost descoperit recent de arheologi.[1] Un mayaş în vârstă, Apolinario Chile Pixtun, şi arheologul mexican Guillermo Bernal, au notat amândoi că "apocalipsa" este un concept vestic care are de a face puţin sau deloc cu credinţele mayaşe. Bernal credea că astfel de idei au fost induse în Maya de către vestici întrucât miturile lor erau "obosite".[2][3] Arheologul mayaş Jose Huchm afirma că "Dacă mă duc în unele comunităţi mayaşe şi întreb ce o să se întâmple în 2012, nu vor avea nici cea mai mică idee. Lumea se apropie de final? Nu vă vor crede. Avem alte preocupă reale în prezent, precum, ploaia".[2]
Semnificaţia pe care o dă Maya clasică lui b'ak'tun 13 este incertă. Cele mai multe inscripţii mayaşe din perioada clasică sunt strict istorice şi nu fac nicio afirmaţie profetică.[4] Totuşi, două obiecte istorice mayaşe menţionează b'ak'tun 13: Monumentul 6 Tortuguero, şi Chilam Balam.
Tortuguero
Situl Tortuguero, în partea de sud a statului Tabasco din Mexic, datează din sec. VII e.n. şi constă dintr-o serie de inscripţii, multe din ele dedicate conducătorului din acea perioadă, Bahlam Ajaw. Una din inscripţii, cunoscută ca Monumentul 6 Tirtuguero, este singura inscripţie care face referire la b'ak'tun 13. A fost parţial degradată; Mark Van Stone a oferit cea mai completă traducere:
Tzuhtz-(a)j-oom u(y)-uxlajuun pik
- Cel de al treisprezecelea [b'ak'tun] se va termina
(ta) Chan Ajaw ux(-te') Uniiw.
- (pe) 4 Ajaw, al treilea din Uniiw [3 K'ank'in].
Uht-oom Ek'-...
- Negru ...[ilizibil]...se va întâmpla.
Y-em(al)...Bolon Yookte' K'uh ta-chak-ma...
- (Va fi) coborârea(?) lui Bolon Yokte' K'uh în marele (sau "roşu"?)...[ilizibil]...[5]
Se ştie foarte puţin sau nimic despre zeul (sau zeii) Bolon Yokte' K'uh. Conform unui articol al mayaniştilor Markus Eberl şi Christian Prager în British Anthropological Reports, numele său este compus din elementele "nouă", 'OK-te' (al crui sens este necunoscut), şi "zeu". Confuzia în cazul inscripţiilor din perioada clasică sugerează era deja vechi şi nefamiliar scribilor contemporani.[6] El apare de asemenea şi în inscripţiile de la Palenque, Usumacinta, şi La Mar, ca un zeu al războiului, conflictelor, şi al lumilor subterane. Într-o stelă este descris cu o frânghie legată în jurul gâtului, iat în alta cu un vas cu tămâie, amândouă semnificând sacrificiul pentru finalul unei perioade de timp.[7] În ciuda acestora, Eberl şi Prager cred că referinţele la Bolon Yokte' K'uh în monumentul de la Tortuguero este una pozitivă, întrucât cuvântul fragmentat tradus mai sus ca "coborâre" pare să fie acelaşi cu cel folosit în timpul construcţiei dedicaţiilor.[8]
Chilam Balam
Chilam Balam este un set de istorii profetice mayaşe de după cucerire transcrise într-o formă modificată de scribii spanioli. Autorul este considerat a fi un chilam balam, sau profet jaguar.[9] Chilam Balam din Tizimin a fost tradus de patru ori în sec. XX, sensul pasajelor sale fiind foarte disputat. Un pasaj în special este relevant în interpretarea lui b'ak'tun 13:
lic u tal oxlahun bak chem, ti u cenic u (tzan a cen/ba nacom)i (ciac/cha') a ba yum(il/t)exe
Maud Worcester Makemson, un arheoastronom, credea că acest rând se referă la un "evenimen de importanţă excepţională care se va întâmpla în data de 13.0.0.0.0 4 Ahau 3 Kankin într-un viitor nu prea îndepărtat",[10] Traducerea acestui rând ar fi, în consecinţă:
În prezent B'ak'tun 13 va veni navigând, figurativ vorbind, aducând cu sine ornamentele despre care am vorbit cu strămoşii voştri
În versiunea sa, textul continuă astfel "Atunci dumnezeu va veni să-i viziteze pe cei puţini ai săi. Probabil 'După Moarte' va fi subiectul discursului său." Makemson făcea legătura cu propria sa dată pentru 13.0.0.0.0 în 1752 şi deci "viitorul nu prea îndepărtat" din adnotările sale însemna câţiva ani după ce scribul din Tizmin înregistrase Chilam Balam.[11] Traducerea mai recentă a lui Munro S. Edmonson nu sprijină această ipoteză, acesta considerând calendarul pe termen lung aproape în întregime absent din carte, întrucât tun-ul de 360 zile a fost înlocuit în 1750 de anul creştin de 365 zile, şi a fost implementat un sistem de 24 cicluri.[12] El traduce rândul astfel:
...precum sosirea celor 13 ambarcaţiuni. Când căpitanii se îmbracă, părinţii voştri vor fi luaţi.[13]
Alte cărţi Chilam Balam conţin referinţe la b'ak'tun 13, dar este neclar dacă acestea se întâmplă în trecut sau în viitor; de exemplu, oxhun bakam u katunil (al treisprezecelea bakam din k'atun) din cartea Chilam Balam a lui Chumayel.[14] Bolon Yokte' K'uh apare în cartea Chilam Balam lui Chumayel ca semnificând o bătălie aparentă şi victoria asupra invadatorilor spanioli.[15]
Citations
- ^ David Stuart (October 11, 2009). "Q & A about 2012". Maya Decipherment.
- ^ a b Mark Stevenson (2009). "Next apocalypse? Mayan year 2012 stirs doomsayers". Associated Press.
- ^ The end of time: Maya calendar runs out soon, but don't panic, Rory Carroll, The Guardian, 13 October 2009
- ^ Houston and Stuart 1996
- ^ a b c d e f Mark Van Stone. "2012 FAQ (Frequently Asked Questions)". FAMSI.
- ^ Eberl and Prager 2005, 28
- ^ Eberl and Prager 2005, 29–30, citing Hieroglyphic Stairway E7-H12 at Palenque, plate 104 in Karl Herbert Mayer, Maya Monuments: Sculptures of Unknown Provenance, Supplement 4 [in which the Sajal Niil is depicted in his costume], and Stela 1 from La Mar.
- ^ Eberl and Prager 2005, 32
- ^ Wright 2005, pp. 165–166
- ^ Makemson 1951, p. 219
- ^ Makemson 1951 pp. 30, 217
- ^ Quote: "The b'ak'tun or Long Count dating system does not appear directly in the Tizimin." See Edmonson 1982, xix, also 170, 195.
- ^ Edmonson 1982, 191–192
- ^ Roys, 1967 p. 111; Luxton, 1996 p. 274
- ^ Eberl and Prager 2005, 33–34
Acest articol conţine materiale traduse şi adaptate din Wikipedia de Nicolae Sfetcu sub licenţă gratuită GNU.
Adaugă comentariu nou