Istoria restaurantului în China
O ceainărie din Dinastia Song într-o pictură pe malul râului în cadrul Festivalului Qingming, de către artistul Zhang Zeduan (1085–1145)
Localurile de catering care pot fi considerate drept restaurante erau cunoscute încă din sec. 11 în Kaifeng, capitala nordica a Chinei din timpul primei părţi a Dinastiei Song
(960–1279). Cu o populaţie de peste 1 milion de oameni, o cultură a ospitalităţii şi bani din hărtie, Kaifeng era locul ideal de dezvoltare a restaurantelor. Probabil dezvoltate din ceainăriile şi tavernele care ofereau mâncare călătorilor, restaurantele din Kaifeng au înflorit transformându-se într-o adevărată industrie atât local cât şi în alte regiuni ale Chinei.[1] Stephen H. West afirma că exista p corelaţie directă între creşterea afacerii cu restaurante şi instituţiile teatrale, jocurile de noroc, şi prostituţie, care deserveau clasa mijlocie a comercianţilor în timpul Dinastiei Song.[2]
Restaurantele practicau diferite stiluri de bucătării, preţuri, şi impuneri religioase. Chiar şi în cadrul unui singur restaurant exista posibilitatea unor opţiuni multiple, astfel încât clienţii solicitau ce doreau alegându-şi felurile de mâncare din liste scrise de meniuri.[1] O notificare din 1275 scria despre Hangzhou, capitala din cea de a doua jumătate a dinastiei:
Restaurantele din Hangzhou ofereau de asemenea servicii de catering multor chinezi din nord care se refugiau în sud din Kaifeng în timpul invaziei Jurchen din anii 1120, în timp ce multe din aceste restaurante erau conduse de familii venite din Kaifeng.[4]
Localul Ma Yu Ching a fost deschis în Kaifeng în 1153 î.e.n., în timpul Dinastiei Jin controlată de Jurchen, şi încă mai serveşte mâncare şi în zilele noastre.
English
Română