George Akerlof, Michael Spence, şi Joseph E. Stiglitz, premiul Nobel în economie în 2001
În economie şi teoria contractului, asimetria informaţională se ocupă cu studiul deciziilor în tranzacţii unde o parte are informaţii mai multe şi mai bune decât cealaltă parte. Aceasta crează un dezechilibru între partenerii tranzacţiei cu rezultate inechitabile. Exemple de astfel de asimetrii sunt alegerea eronată şi hazardul moral. Cel mai adesea, asimetriile informaţionale sunt studiate în contextul problemelor agentului principal.
În 2001, premiul Nobel în economie a fost acordat lui George Akerlof, Michael Spence, şi Joseph E. Stiglitz "pentru analiza pieţelor cu informaţii asimetrice."[1]