Calendarul mesoamerican pe termen lung şi Apocalipsa
Primary tabs
Apocalipsa pictată într-o scenă pe o frescă ortodoxă din Mănăstirea Osogovo, Macedonia.
Decembrie 2012 marchează finalul unui b'ak'tun; un mare ciclu de ani în Calendarul mesoamerican pe termen lung, care a fost folosit în America Centrală înainte de sosirea europenilor. Deşi Calendarul pe termen lung se pare că a fost inventat de olmeci,[1] a devenit strâns asociat cu civilizaţia Maya, a cărei perioadă clasică se întinde între 250 şi 900 e.n..[2] Sistemul Maya scris a fost descifrat aproape complet, parte din materialele scrise şi inscripţionate supravieţuind dinainte de cucerirea europeană.
Faţă de ciclul calendaristic de 52 anifolosit încă şi azi de Maya, calendarul pe termen lung era linear, mai degrabă decât ciclic, şi consideras timpul divizat în unităţi de 20: 20 zile formau un uinal, 18 uinale (360 zile) formau un tun, 20 tunuri formau un k'atun, şi 20 k'atunuri (144.000 zile) formau un b'ak'tun. Astfel, data mayaşă 8.3.2.10.15 reprezintă 8 b'ak'tunuri, 3 k'atunuri, 2 tunuri, 10 uinale şi 15 zile.[3][4]
Apocalipsa
Există o puternică tradiţie a "vârstei lumii" în literatura mayaşă, dar din nefericire înregistrările au fost distorsionate, lăsând deschise mai multe oportunităţi.[5] Conform cu Popol Vuh, o carte cu detalii despre mitul creaţiei, noi trăim în prezent în cea de a patra lume.[6]Popol Vuh descrie primele trei creaţii eşuate ale lui Dumnezeu, şi succesul în crearea celei de a patra lume, populată cu oameni. În Calendarul mesoamerican pe termen lung, lumile anterioare s-au terminat după 13 b'ak'tunuri, aproximativ 5.125 ani. "Data zero" a perioadei era setată în trecut marcând finalul celei de a treia lumi şi începutul celei actuale, dată care corespunde zilei de 11 sau 13 aprilie 3114 î.e.n. în calendarul proleptin gregorian, în funcţie de formula folosită.[7][a] Aceasta înseamnă că cea de a patra lume se va termina şi ea în cel de al treisprezecelea b'ak'tun, sau data mayaşă 13.0.0.0.0, respectiv 21 sau 23 decembrie 2012.[8][a]
În 1957, mayanistul şi astronomul Worcester Makemson scria că "finalizarea Marii Perioade de 13 b'ak'tunuri ar fi considerată de importanţă extremă de Maya".[9] În 1966, Michael D. Coe afirma în Maya că "se sugerează... că Armagedonul va surprinde oamenii degeneraţi din toată lumea şi întreaga creaţie în ziua finală a celui de al treisprezecelea b'ak'tun. Astfel... universul nostru actual va fi anihilat [în decemrie 2012][b] când Marele Ciclu a Calendarului pe termen lung se va încheia."[10]
Citări
- ^ Jorge Pérez de Lara and John Justeson (2006). "Photographic Documentation of Monuments with Epi-Olmec Script/Imagery". Foundation for the Advancement of Mesoamerican Studies.
- ^ Andrew K. Scherer (2007). "Population structure of the classic period Maya". American Journal of Physical Anthropology 132 (3): 367–380. doi:10.1002/ajpa.20535. PMID 17205548.
- ^ Schele and Freidel 1990, p. 246
- ^ Vincent H. Malmström (March 19, 2003). "The Astronomical Insignificance of Maya Date 13.0.0.0.0" (pdf). Dartmouth College.
- ^ Gregory M. Severin. "The Paris Codex: Decoding an Astronomical Ephemeris". In Transactions of the American Philosophical Society, New Series, Vol. 71, No. 5 (1981). p. 75.
- ^ Schele and Freidel 1990, pp.429–430
- ^ Michael Finley (2003). "The Correlation Question". The Real Maya Prophecies: Astronomy in the Inscriptions and Codices. Maya Astronomy. Archived from the original on December 7, 2006.
- ^ a b Sitler 2006
- ^ Maud Worcester Makemson (June 1957). "The miscellaneous dates of the Dresden codex". Publications of the Vassar College Observatory 6: 4.
- ^ Coe 1966, p. 149
Adaugă comentariu nou