Cine merge pe sens invers?!

E un banc destul de răspâmdit: un nebun scapă de la balamuc, pune mâna pe o maşină şi porneşte pe o stradă cu sens unic, dar pe sens invers. Staţia locală de radio anunţă toţi şoferii să fie atent la nebunul care merge pe sens invers, la care acesta strigă disperat, vîzând pe cei care veneau din faţă: ce unu', sunt mii!

Cred că aşa e şi cu noi ăştia, amărâţii care nu se regăsesc în nicio castă favorizată de actuala guvernare. Avem impresia că există nişte oameni în afara legii, care s-au grupat în caste profesionale, grupuri de interese personale, şi familiale, şi care ne fură şi ne exploatează cu legea întoarsă împotriva noastră. Dar dacă de fapt noi suntem cei depăşiţi de evenimente? Dacă aşa-zisa democraţie a ajuns de fapt un concept perimat moral, şi am intrat fără să ne dăm noi seama într-o nouă orânduire socială, în care primează interesele unor grupuri mici, bazate pe interese, loialitate de faţă de şeful grupului, sau cele familiale?

Dacă...

Cuvântul acesta exprimă incertitudine. Nu ştiu şi nu cred că la nivel global s-a ajuns la acest nou sistem, dar este foarte clar că noi îl folosim de mult timp, din plin. Ce este la noi nu are absolut nicio legătură cu democraţia. Nici cu capitalismul, nici cu comunismul, nici măcar cu feudalismul. Noi am ajuns de fapt la stadiul tribal. Avem tribul judecătorilor, cel al parlamentarilor, al profesorilor, al bancarilor, etc. Nu poti intra intr-un trib decat pe baza de legături familiale, sau de loialitate faţă de şefii tribului respectiv.

... Şi restul masei amorfe, care nu ştiu ce este un concediu, şi trăiesc zilnic cu teama de a nu fi aruncaţi oricând de sistem la coşul de gunoi al societăţii.

Unde vedeţi voi democraţie aici?!