Avioanele F16, opţiunea obligatorie

MiG-21 şi F5 sunt la final de carieră, chiar şi în condiţiile cosmetizării lui MiG-21 de către Israel special pentru România, sub numele de MiG-21 ‘Lancers’. În 2005 România părea că se decisese totuşi pentru cumpărarea unei variante a avioanelor F16 îmbunătăţite de Israel. Cinci ani mai târziu intră în ecuaţie şi Saab cu JAS-39 Gripen şi EADS cu Eurofighter.

România trebuia să ţină cont de trei factori în decizia sa: performanţe şi capabilităţi, preţ, şi aprobarea externă. Avioanele ruseşti erau ieftine dar fără a atinge perfor,anţele de pe vremea Uniunii Sovietice. Cele compatibile NATO sunt foarte scumpe.

Republica Cehă şi Ungaria au ales avioanele JAS-39 Gripen de generaţia 14 cu un împrumut pe 10 ani. Exista şi opţiunea avioanelor ruseşti îmbunătăţite MiG-29/35, dar această variantă nu este agreată de NATO.

În 2005, surse din Israel dădeau ca sigură cumpărarea de către România a 12 avioane F16 Falcon uzate şi renovate din Israel, posibil prin Elbit Systems, întrucât forţele aeriene din Israel, Cheyl Ha’Avir, intenţiona să le înlocuiască cu F-16I Storm, cu o livrare pe 2 ani şi o capabilitate operaţională iniţială în 2010-2012.  Alte opţiuni erau avioane Mirage 2000 uzate din Franţa, JAS-39 Gripens din Suedia în regim de leasing (mai scumpe dar mai performante decât cele uzate, cu costuri de întreţinere incluse şi facilităţi industriale), şi avioanele ruseşti cu îmbunătăţiri din ţările vestice, precum MiG-21 ‘Lancers’.

Ofertele de avioane de luptă pentru România

Majoritatea specialiştilor în aviaţia militară apreciau că cele mai bune opţiuni sunt F-16 îmbunătăţit de Israel, şi JAS-39 Gripen de la Saab. Consorţiul Euroofighter împreună cu firma Alenia Aeronautica au plusat cu o ofertă de 24 avioane uzate italiene Tranche 1 şi înfiinţarea unor facilităţi industriale care creau 5.000 de locuri noi de muncă, Românai beneficiind şi de transfer tehnologic., la un preţ de cca 1,3 miliarde EUR incluzînd suportul logistic şi trainingul, livrarea urmând a fi realizată în 2011-2012.

În aprilie a.c., oferta suedeză Saab era de 24 avioane noi complet interoperabile cu NATO, training, suport, logistică şi facilităţi industriale, pentru acelaşi preţ (1,3 miliarde EUR) plata urmând să se facă pe o perioadă de 15 ani cu o dobândă mică. Ofertă mult mai bună decât F16. Guvernul României optează însă pentru F16, argumentându-şi opţiunea prin posibilitatea cumpărării a 24 avioane noi F16 jet şi ulterior a 24 avioane F35 jet, ca parte a alianţei strategice dintre România şi SUA. Lockheed Martin confirmă posibilitatea cumpărării a 24 avioane uzate F16 cu radare AN/APG-69v1 şi motoare PW F100-220 IPE, fără a menţiona anul de fabricaţie. Combinaţia este specifică echipamentului F-16 C/D Block 25 livrat între anii 1984-1986 unităţilor Gărzii Naţionale de Aviaţie din SUA. Avioanele ar urma să fie oferite gratuit, dar se va plăti instruirea personalului (400 milioane USD), renovarea şi îmbunătăţirea infrastructurii (500 milioane USD) şi echiparea avioanelor cu arme de luptă, un total de 1,2 miliarde USD.

F-16 C/D Block 25

Block 25 sunt primele versiuni de avioane F-16C/D, cunoscute şi ca MSIP Stage II, livrarea acestora fiind făcută în 1984 către forţele aeriene ale Statelor Unite. Primul zbor a avut loc în iunie 1984: Versiunea aceasta este echipată cu radare AN/APG-68 şi a capabilitate crescută de atac pe timp de noapte, aparatură de bord îmbunătăţită faţă de tipurile mai vechi de avioane inclusiv un control mai bun al focului şi management computerizat integrat, afişări multifuncţii, altimetru radar, etc.  Primul motor cu care a fost echipat F-16 C/D Block 25 a fost Pratt & Whitney F100-PW-200, schimbat ulterior cu Pratt & Whitney F100-PW-220E. Ultimele astfel de avioane mai sunt funcţionale doar în cadrul Gărzii Naţionale Aeriene şi a Centrului aviatic pentru educaţie şi instrucţie.