Alegerile sunt un proces de luare a deciziilor prin care un grup de oameni aleg o persoană care să îi reprezinte. Acesta este mecanismul obişnuit prin care democraţiile reprezentative moderne îşi aleg reprezentanţii în instituţii pe perioada legislaturii, fie ea în executiv, în sistemul judiciar, pentru guvernarea regională şi locală, etc. Acest proces este folosit şi în organizaţiile de afaceri şi în cele private, de la cluburi la asociaţii de voluntari şi corporaţii.
Caracterul universal al alegerilor ca instrument pentru relectarea reprezentanţilor în democraţiile moderne contrastează cu practicile din arhetipul democratic, vechea Atenă. Alegerile erau considerate o instituţie oligarhică şi în cele mai multe instituţii politice se alegeau reprezentanţii prin stochocraţie (democraţia ateniană, din limba greacă kratein, « a conduce » şi stokhastikos « conjunctural, aleatoriu »), prin extragerea lor aleatoriu dintr-un grup mai mare de propuşi.
Reforma electorală descrie procesul introducerii sistemelor electorale acolo unde nu se folosesc încă, sau îmbunătăţirea corectitudinii sau eficienţei sistemelor existente. Psefologia (din limba greacă psephos ψῆφος, 'pierticică', pe care grecii o foloseau la vot) este studiul rezultatelor şi a altor statistici legate de alegeri (focalizat în special pe predicţii pentru viitoarele rezultate).
În Cartea II, Capitolul 2 al cărţii 'Spiritul legilor', Montesquieu spune că în cazul alegerilor într-o republică sau o democraţie, votanţii alternează între cei care fac regulile ţării şi subiecţii guvernării. Prin actul de votare, oamenii îşi folosesc drepturile lor suverane, acţionând ca "stăpâni" care îşi aleg "servitorii" guvernării."
(Traducere şi adaptare din Wikipedia sub licenţa GNU)
Aveţi nevoie de un webmaster? Click AICI. Tel. 0745-526896