Blogsnicolae's blogCum te loveşte ghinionul, fără să ştii 
Eşti liniştit, nu superi pe nimeni, vorbeşti doar despre gătit şi frunze verzi. Sau poţi să abordezi şi probleme economico-sociale, dar să nu ai vizibilitate. Aşa, ca Moromete, între prieteni. Totul e bine. Ai nişte bani din salariu sau mica ta afacere pe care îi cheltuieşti cum vrei tu. Doar din când în când trebuie să mai plăteşti câte o amendă modică, pe la autorităţi. Pe de o parte au nevoie de ea, fiindcă cineva trebuie să mai şi contribuie la buget. Pe de altă parte, trebuie să ţi se amintească periodic, preventiv, că nu eşti singur pe lume, şi că există în permanenţă un iatagan deasupra capului tău.
Uiţi de iatagan şi chiar începi să crezi în libertatea cuvântului, în democraţie şi în principii? În plus, s-au adunat şi câţiva oameni care te ascultă şi duc mai departe vorbele tale? Nu, nu te ameninţă nimeni! Nu mai foloseşte nimeni metode barbare, brutale. Doar că începi să primeşti mai multă corespondenţă decât de obicei. Oficială. De la diverse autorităţi. Îşi aduc aminte de tine. Şi de data asta, nu mai ai noroc de amenzile obişnuite.
Mănânc şi tac...
Mănânc.
English
Română